La sase ore dupa puternicul cutremur de pamant care a zguduit coastele chiliene, senzorii instalati in Antarctica occidentala au inregistrat mici seisme, furnizand astfel pentru prima data oamenilor de stiinta dovada faptului ca cea mai mare acumulare de gheata din lume poate fi afectata la randul ei de seismele indepartate si foarte puternice, afirma autorii acestui studiu.

Un numar de 12 dintre cele 42 de statii de cercetari stiintifice de pe continentul inghetat au prezentat "semne clare" ale unui varf de activitate seismica de inalta frecventa, sinonima cu fracturarea gheturilor in apropiere de suprafata, au explicat cercetatorii de la revista britanica Nature Geoscience.

Mega-seismul care a lovit regiunea chiliana Maule pe 27 februarie 2010 a avut o magnitudine de 8,8, fiind unul dintre cele mai puternice cutremure cunoscute pana in prezent. Seismul a facut peste 500 de victime si a provocat pagube materiale estimate la peste 22 milioane de euro.

Cutremurul chilian a declansat micro-seisme care au fost resimtite pana in America de Nord, pe masura ce unda de soc se propaga prin scoarta terestra si provoca miscari in anumite falii tectonice.

Citeste si:

Geologii incearca de multa vreme sa inteleaga felul in care calotele glaciare din Groenlanda si Antarctica - al carei subsol este, de altfel, considerat relativ calm din punct de vedere seismic - ar reactiona in cazul unor cutremure masive produse in alte puncte de pe Glob. Pana in urma cu cativa ani, ei nu dispuneau de nicio explicatie satisfacatoare, pana la implementarea unei retele de senzori pe gheturile antarctice.

Chiar daca semnalele primite dupa seismul chilian din 2010 au ramas, global, putin precise, semnale nete de activitate seismica au fost inregistrate intr-o statie stiintifica, Monts Ellsworth, aflata in vestul Antarcticii, care a identificat semnatura caracteristica a unui seism. Totusi, alte statii din vecinatate nu au detectat in aceeasi perioada niciun semnal concludent, scrie Mediafax.

Potrivit lui Zhigang Peng, cercetator la Institutul de Tehnologie Georgia din orasul american Atlanta, aceste incoerente aparente sunt cel mai probabil asociate cu faptul ca acele miscari proveneau din stratul de gheata care acopera regiunea, nu din solul stancos situat sub acesta."Nu suntem siguri 100%, dar noi credem ca semnalele seismice erau emise de fracturarea gheturilor din calota, probabil foarte aproape de suprafata", a explicat el.

Aceste date sugereaza faptul ca sectiuni intregi din calota glaciara pot fi fragilizate de mega-seisme, chiar daca acestea se produc la distante de mai multe mii de kilometri. Cercetatorii afirma ca au nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a intelege mai bine fenomenul si pentru a afla, de pilda, daca un astfel de seim este capabil sa provoace crevase in Antarctica sau sa accelereze progresia unui ghetar.