Reprezentantii romanilor din Ucraina afirma ca principalele probleme cu care se confrunta sunt legate de asimilarea promovata de statul ucrainean, de pastrarea identitatii, inchiderea scolilor, dar si de faptul ca tinerii romani vor fi incorporati pentru a apara frontiera de est ucraineana.
"Romanii din Ucraina sunt intre asimilarea promovata de statul ucrainean si ofensiva facuta de Rusia, de Federatia Rusa. In estul Ucrainei avem o situatie dramatica a romanilor din sudul Basarabiei din regiunea Odessa, a celor din nordul Bucovinei, in tinutul Herta, unde este o presiune asimilationista extrem de puternica. Se inchid scoli in continuare, se infiinteaza clase de limba ucraineana in cadru scolilor romanesti, exista presiuni asupra parintilor pentru a-si inscrie copiii in aceste clase, pentru ca in final intreaga scoala unde s-au infiintat clase de limba ucraineana sa fie desfiintata", a declarat, luni, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului (judetul Harghita), presedintele executiv al Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, potrivit Mediafax.
Venind din zona de conflict, presedintele Asociatiei Nationale Culturale Basarabia a romanilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a povestit despre ingrijorarile legate de incorporarea fostilor militari in termen, a cadrelor militare in rezerva, dar si a tinerilor de 18 ani, incepand din toamna, in actualul context geopolitic. "Cu acel conflict armat din estul Ucrainei, situatia romanilor din sudul Basarabiei este una destul de anevoioasa. Se pare ca Ucraina va reveni la o armata neprofesionista, se pare ca din toamna vor fi recrutati baieti de 18 ani, ceea ce e ingrijorator pentru mica noastra comunitate. In sudul Basarabiei sunt 80.000 de romani si oficial declarati moldoveni, e o comunitate destul de importanta si ar fi pacat sa moara romanii pentru o cauza nu stiu a cui", a spus Anatol Popescu.
Citeste si:
Referindu-se la "atentia" pe care statul roman o acorda comunitatilor de romani din Ucraina, acesta a afirmat ca singurul presedinte care a fost in regiunea Odessa a fost Emil Constantinescu, in 1997, cu ocazia semnarii tratatului cu Ucraina. "Nu avem o relatie si un dialog foarte bun cu autoritatile de la Bucuresti. Strigator la cer este faptul ca s-a ajuns pana la momentul in care un presedinte de asociatie romaneasca din sudul Basarabiei este invitat la Ziua Nationala a Romaniei in limba rusa. Suntem abandonati de statul roman din anul 1940", a precizat Popescu. La randul sau, presedintele Fundatiei Culturale "Casa Limbii Romane" din Cernauti, Vasile Tarateanu, a adus in atentie disparitia treptata a invatamantului in limba romana.
"Aproape in fiecare an dispare o scoala in limba romana, parintii au inceput sa-si dea copiii la clase cu predare in limba ucraineana, iar copiii nu se mai inteleg cu bunicii lor", a spus Tarateanu. Potrivit acestuia, pe locul doi intre problemele cu care se confrunta minoritatea romaneasca este cea a mobilizarii tineretului. "Nu suntem impotriva acestei mobilizari. Suntem cetateni loiali ai statului ucrainean si dorim ca toti barbatii din Ucraina, fie ucraineni, fie romani, fie tatari, bulgari, rusi sa nu-si piarda viata pe campurile unui razboi civil dintre diverse forte politice si orientari politice din Ucraina - orientarea pro-europeana si pro-rusa", a declarat Tarateanu. In opinia acestuia, conducerea Ucrainei trebuie sa depuna mai multe eforturi in directia stabilirii unei paci, considerand ca "orice pace stramba este mai buna decat un razboi drept".
Citeste si:
Reprezentantii romanilor din Ucraina au mai amintit ca nu au mass-media in limba romana, nu au institutii de cultura in limba materna si ca sunt supusi "permanent unor presiuni de catre autoritati". Lipsa unei politici de aparare a identitatii romanesti a fost criticata de presedintele executiv al FNRP, Eugen Popescu. "Statul roman, din pacate, este un stat ingenunchiat de propria incompetenta, de proprii politicieni care nu vad mai departe decat interesul propriu si nu vad interesul general national al romanilor. Interesul nostru este aici, in Harghita si Covasna, interesul national romanesc este in sudul Basarabiei si la Cernauti, este in Timoc, este in Bulgaria, este in Peninsula Balcanica, unde sunt sute de mii de romani deznationalizati in acest moment. Statul roman nu are o politica de aparare a identitatii nationale, o politica care sa statueze ca identitatea nationala face parte din politica, din interesul national romanesc", a declarat Eugen Popescu.
Citeste si:
In cadrul dezbaterilor cu tema "Comunitatile romanesti din Ucraina intre presiunea asimilationista a Ucrainei si amenintarile Rusiei", arhiepiscopul ortodox al Covasnei si Harghitei, IPS Ioan Selejan, a tinut sa clarifice ca Universitatea de la Izvoru Muresului nu este indreptata impotriva nimanui, militand, doar, pentru intarire si pastrare a identitatii romanesti. "Aceasta Universitate de Vara nu este impotriva nimanui. Este o actiune pentru intarirea si pastrarea identitatii noastre romanesti aici in Carpati, cat si a fratiilor voastre de care sunteti dincolo de fruntariile spatiului nostru romanesc, dar in care bate aceeasi inima, care suntem din acelasi suflet, din aceeasi plamada romaneasca si sa randuiasca Dumnezeu ca limba si graiul nostru romanesc sa se pastreze dincolo de fruntarii si sa puteti fi mai departe fiii purtatori de mama fratiilor voastre, adica de sfanta noastra Romanie", a conchis IPS Ioan. In cursul dupa-amiezii, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului se va discuta despre "Situatia comunitatilor romanesti din Serbia – romanii/vlahii din Timoc intre promisiunile Belgradului si Bucurestiului si realitatea deznationalizarii", precum si despre problema retrocedarilor proprietatilor romanesti din Voivodina si presiunea pentru disparitia celei mai vechi organizatii romanesti.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
