Potrivit acordului de finantare in valoare de 17 miliarde de dolari, Ucraina, a carei economie este aproape falimentara, trebuie sa reduca deficitul bugetar, sa majoreze pretul gazelor pentru consumatorii casnici si industrie si sa permita fluctuatia libera a grivnei. Guvernul este nevoit insa sa aloce fonduri substantiale pentru a lupta cu separatistii pro-rusi.

Pierdem zi de zi potential economic.

Atacurile separatistilor asupra infrastructurii din regiunea estica industrializata a Ucrainei, respectiv minele, centralele electrice, caile ferate si podurile, au rolul sa sufoce economia, a spus Iateniuk intr-o sedinta de guvern. "Pierdem zi de zi potential economic. Rusia este constienta ca reconstruirea regiunii industrializate Donbas va costa nu milioane, ci miliarde de grivne", a aratat premierul, potrivit Mediafax.

Declinul economic al Ucrainei s-a accelerat de la izbucnirea revoltei pro-rusilor, in luna aprilie, cand rebelii au constituit o republica separatista in urma inlaturarii de la putere a presedintelui Viktor Ianukovici si anexarea Crimeei de catre Rusia.

Economia s-a contractat cu 4,7% in trimestrul al doilea, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Productia industriala a scazut cu 12% in iulie, iar perspectivele economice pentru trimestrul al treilea nu sunt promitatoare. In luna iunie, Iateniuk a cerut FMI, care pe 29 august trebuie sa decida furnizarea celei de-a doua transe de imprumut de 1,4 miliarde de dolari, sa tina cont de povara financiara suplimentara a luptelor cu insurgentii.

Aplicarea reformelor nu tine pasul cu efectele conflictului

Premierul a subliniat miercuri costul economic al conflictului, exprimandu-si dezamagirea fata de ritmul de implementare a reformelor. "Sunt nemultumit de viteza si profunzimea reformelor. Dar pasii pe care i-am facut sper sa aduca stabilitate cand pacea va reveni in tara", a spus el. Ministrul de Finante Oleksandr Slapak a spus ca Ucraina vrea ca FMI sa cumuleze transele trei si patru din ajutor, care ar totaliza circa 2,2 miliarde de dolari.

Ajutorul financiar international a ajutat banca centrala sa stabilizeze grivna in luna mai, dar temerile legate de costurile economice si umane ale conflictului au afectat din nou moneda, provocand o depreciere de circa 13% a acesteia, de la jumatatea lunii iulie.