Criticii avertizeaza asupra unei "putinizari" a Ungariei, Romaniei si Bulgariei si a unei orientari a acestora catre est. Günter Krichbaum considera insa ca inainte de a face aceasta remarca trebuie definit termenul de "putinizare".

Daca prin "putinizare" se intelege cresterea influentei Rusiei asupra deciziilor de politica interna si externa a unor tari membre UE, el sustine ca nu vede o astfel de evolutie, informeaza Mediafax. "Dimpotriva, devreme ce toate cele 28 de state membre au sporit sanctiunile impotriva Rusiei. In Romania, de exemplu, rezervele fata de Moscova si fanteziile pansovietice sunt considerabile. Prin conflictul inghetat din Transnistria, Romania are un conflict cauzat de Rusia chiar la usa ei", a declarat parlamentarul german intr-un interviu publicat de Deutsche Welle in pagina electronica.

Daca Ucraina ar fi fost membra UE sau NATO, Rusia probabil ca nu ar fi riscat sa anexeze Crimeea.

Prin anexarea Crimeei, situatia din regiune s-a schimbat per ansamblu, iar presedintele rus Vladimir Putin nu poate spera la sustinere sau simpatie aici, considera el. "Mai mult, tarile din centrul si estul Europei pot vedea clar ca apartenenta la UE si NATO le protejeaza de agresiunea lui Putin. Daca Ucraina ar fi fost membra UE sau NATO, Rusia probabil ca nu ar fi riscat sa anexeze Crimeea ilegal", sustine Krichbaum.

Niciuna dintre tarile central si est-europene, membre UE si NATO, nu sunt dornice sa apartina iar Pactului de la Varsovia. Pactul de la Varsovia este istorie, dar exista constrangeri economice care afecteaza politicile acestor state, care au relatii economice bilaterale cu Rusia. "Astfel, unele state sunt dependente in proportie de 100 la suta de energia rusa. Trebuie sa luam in considerare acest lucru, bineinteles, si sa ajutam la reducerea acestei dependente".

Totusi, daca prin "putinizare" se intelege tendinte politice interne dubioase in statele membre UE, "consider termenul nefericit", afirma parlamentarul german. "Niciunul dintre sefii de stat si de guvern din Romania, Bulgaria sau Ungaria nu poate fi comparat cu Putin, cu politicile acestuia si guvernarea autoritara. In pofida unor deficiente, fiecare a fost ales democratic. Totusi nu neg ca unele evolutii din aceste tari sunt motiv de ingrijorare", a explicat Krichbaum.

Citeste si:

In ceea ce priveste Romania, parlamentarul german enumera ca tendinte ingrijoratoare evitarea unei "lovituri de stat constitutionale" in urma cu doi ani prin interventia masiva a Comisiei Europene sau, mai de actualitate, ordonanta prin care se suspenda prevederea prinvind traseismul politic in cazul alesilor locali. "Decizia nu este intamplator luata cu putin timp inainte de alegerile prezidentiale si ea va servi, in mod clar, influentarii votului", afirma parlamentarul crestin-democrat.

In Bulgaria, ingrijorarile sunt legate de alegerile parlamentare anticipate de duminica, generate nu numai de situatia economica precara, ci si de distribuirea posturilor guvernamentale unor sustinatori ai Guvernului incompetenti. "Un astfel de comportament ameninta demcoratia, avand in vedere ca cetatenii isi pierd increderea in stat, iar populistii au o viata mai usoara".

In Ungaria, tendintele ingrijoratoare sunt legate de noua lege privind mass-media, care are in vedere consolidarea controlului, abandonata gratie interventiei Comisiei Europene dar ale carei scopuri par sa se concretizeze printr-o alta lege. "Aparent, multi actori de la Budapesta nu inteleg de ce a intervenit Comisia Europeana sau nu trateaza cu seriozitate UE", conchide Krichbaum.

Ca solutie, parlamentarul german considera ca ar trebui o monitorizare regulata a evolutiei democratiei si drepturilor fundamentale in toate tarile membre UE, efectuata de Agentia pentru drepturile europene fundamentale de la Viena, la solicitarea Comisiei Europene.