"2014 a fost un an de agresiune, crize si conflicte", a rezumat luni secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, in contextul in care sefii diplomatiilor urmeaza sa abordeze conflictul din estul Ucrainei, actiunile extrem de violente ale jihadistilor in Irak si Siria, dar si retragerea definitva a trupelor combatante aliate din Afganistan dupa 13 ani de razboi, relateaza Mediafax.

Pentru a raspunde acestor crize, sefii de state si guverne NATO au decis in septembrie sa creeze o forta foarte reactiva, capabila sa se mobilizeze in 48 de ore, care urmeaza sa devina operationala in 2016. Pana atunci, un "batalion-test" urmeaza sa fie infiintat la inceputul lui 2015 de catre Germania, Olanda si Norvegia, cu scopul de a crea o "forta interimara cu un nivel foarte ridicat de reactivitate", a anuntat Stoltenberg.

Aliatii vor continua, in 2015, sa puna in aplicare masurile adoptate, pentru a asigura tarile baltice si Polonia, ingrijorate de agresivitatea rusa, si anume prin exercitii intr-un ritm sustinut, implicarea de cinci ori mai multe avioane in actiuni de politie aeriana si suplimentarea numarului de nave care sa patruleze in Marea Neagra si Marea Baltica. Ministrii se intalnesc cu omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin marti dimineata si urmeaza sa autorizeze patru fonduri (15 milioane de euro) destinate modernizarii armatei ucrainene.

Kievul doreste sa reia procesul de aderare la NATO intrerupt de catre presedintele prorus Viktor Ianukovici, indepartat de la putere in februarie. O perspectiva "inacceptabila" pentru Moscova, care denunta o provocare la frontierele sale. Aliatii nu au inchis niciodata usa Kievului, subliniind ca orice tara este libera sa-si aleaga viitorul, insa a avertizat ca este necesar sa indeplineasca criterii foarte stricte, atat politice, cat si militare, care sunt departe de a fi atinse.

Risc de inrautatire a lucrurilor

Insa "nimeni nu crede ca este o idee buna" sa fie relansat procesul de aderare intr-un context de tensiuni puternice cu Rusia, a subliniat o sursa diplomatica contactata de AFP. "Acest lucru risca sa inrautateasca lucrurile in loc sa le calmeze. Evitam, deci, sa vorbim despre acest lucru", a adaugat aceasta sursa.

Citeste si:

In ceea ce-i priveste pe ministrii statelor membre ale Aliantei, este vorba despre un bilant, in timp ce conflictul cu rebelii prorusi continua sa devasteze estul Ucrainei, unde peste 4.300 de persoane au fost ucise incepand din aprilie, iar armistitiul incheiat in septembrie este "pe moarte".

"Observam o consolidare militara semnificativa (ruseasca) in Ucraina si la frontierele ei", a subliniat Stoltenberg. El a amintit ca au avut loc 400 de interceptari ale unor avioane rusesti in apropierea frontierelor aeriene ale Aliantei Nord-Atantice - cu 50% mai multe anul acesta -, NATO constatand totodata "o crestere majora a activitatilor militare rusesti in Europa si in afara" ei. Alianta este ingrijorata de asemenea de "violenta si extremismul" care se raspandesc "in Orientul Mijlociu si Africa de Nord".

Turcia, tara membra a NATO, in care au fost stationate baterii antiracheta de tip Patriot cu scopul de a descuraja orice atac dinspre Siria, se afla in apropierea asediului feroce al orasului Kobane al jihadistilor din gruparea Statul Islamic (SI). Reuniunea reprezinta totodata ocazia autorizarii incheierii misiunii de lupta NATO (ISAF) in Afganistan, in contextul in care ingrijorarea creste dupa o serie de atentate sangeroase comise de catre talibani. ISAF va fi inlocuita cu o misiune de formare a fortelor afgane - "Sustinere Hotarata". Alcatuita din 12.500 de oameni, dintre care aproximtiv 10.000 de militari americani, noua misiune urmeaza sa fie lansata la 1 ianuarie.

Secretarul de Stat american John Kerry va primi miercuri, la sediul NATO, aproximativ 60 de ministri, intr-o prima reuniune la acest nivel al tarilor care participa la coalitia internationala impotriva Statului Islamic atat in Irak, cat si in Siria.