Parlamentul elen a esuat, la finalul lunii decembrie, in incercarea de a alege presedintele Republicii, la a treia tentativa, ceea ce a provocat organizarea de alegeri legislative anticipate, care se prefigureaza a contura viitorul Greciei.

Un posibil GrEXIT, favorizat de venirea partidului Syriza la putere

Unul dintre planurile partidului Syriza este anularea masurilor de austeritate si stergerea datoriei grecesti fata de Uniunea Europeana. Datoria publica a Greciei ajunge la 175% din PIB, fiind a doua cea mai mare din lume, dupa cea a Japoniei. Syriza a precizat ca isi doreste sa renegocieze datoria, insa daca Germania si alte state UE refuza, atunci Grecia ar putea inceta efectiv sa mai plateasca datoria, conform Global Post.

Un asemenea default, la care s-ar adauga planul partidului de a anula anii de austeritate prin cresterea taxelor si a cheltuielilor publice, ar putea forta expulzarea Greciei din zona euro, chiar daca votantii, inclusiv conducerea Syriza, s-au pronuntat in favoarea ramanerii in UE. Doua cazuri din trecut care amintesc de pericolul din Grecia sunt cel al Braziliei din 2002 si al Argentinei din 2001, arata Bloomberg. Cazul Argentinei ar trebui sa aminteasca Greciei, spun analistii, ca o iesirea din uniunea monetara ar fi o catastrofa economica din cauza ca ar intrerupe legaturile financiare cu exteriorul.

Cate sanse are, de fapt, Syriza?

Ultimele sondaje arata ca Syriza conduce cu 3% in fata partidului conservator Noua Democratie, condus de prim-ministrul Antonis Samaras. Cu toate acestea, este posibil sa nu obtina o majoritate in Parlament, care sa ii permita sa conduca singur sau alaturi de alti aliati din spectrul politic al stangii radicale.

Peisajul politic al Greciei s-a schimbat radical in urma crizei, votantii abandonand Noua Democratie si Socialistii, iar sistemul bipartidist, consacrat de Marea Britanie. Aceasta tendinta a favorizat Syriza, dar si alte partide mai noi, cum ar fi cel de inspiratie nazista - Golden Dawn, sau partidul centrist To Potami, care se lupta pentru locul trei in alegeri.

Sistemul electoral din Grecia garanteaza castigatorilor 50 de locuri in plus, analistii preconizeaza ca Syriza va fi nevoit sa formeze o coalitie daca vrea sa guverneze, cel mai posibil candidat pentru aceasta alianta fiind To Potami. Liderul To Potami, un fost jurnalist de televiziune - Stavros Theodorakis, este pro-european si spune ca nu isi doreste sa intre la guvernare decat cu un aliat care promite sa respecte angajamentele luate de Grecia in fata UE.

Alternativa unei victorii a Syriza ar fi coalitia dintre Noua Democratie si To Potami, care are aduce in centru doua partide moderate si care sustin, mai mult sau mai putin, politicile de austeritate si cooperarea cu UE. Chiar daca victoria apartine Syriza, este greu de crezut ca nu va ajunge la un compromis cu UE.

Citeste si:

"Restul tarilor din zona euro trebuie sa adopte o pozitie dura pentru a nu permite existenta unui precedent pentru partidele populiste din alte zone, ele avand in interes scazut in a precipita un colaps al sectorului bancar elen. Syriza nu va avea de ales si va trebui sa ajunga la un compromis. Deficitul de finantare care va trebui acoperit in 2015 va fi cuprins intre 6-12 miliarde de euro", arata Centrul pentru Reforma Europeana, un think-thank londonez.

Ce defineste, de fapt, Syriza

Syriza nu este singurul partid radicalizat ca urmare a crizei economice care a zguduit Europa timp de cinci ani, alte exemple fiind Partidul pentru Independenta Regatului Unit si Frontul National - ambele reprezentand curentul nationalist de extrema dreapta, sau aliatii spanioli ai Syriza, Podemos (trad. "Putem").

Victoria Syriza ar reprezenta un nou inceput pentru colaborarea fortelor progresive din sudul Europei.

Syriza este condus de Alexis Tsipras, un lider in varsta de 40 de ani extrem de fotogenic, care ar putea deveni cel mai tanar lider al Greciei moderne. El promite o noua viziune economica, care ar putea pune capat crizei care a redus economia Greciei cu 25%.

"Victoria Syriza ar reprezenta un nou inceput pentru colaborarea fortelor progresive din sudul Europei, punand capat politicilor de austeritate care au condus la stagnare economica, somaj in masa si indatorare", a scris Tsipras intr-un editorial publicat vineri in cotidianul spaniol El Pais. Partidul si-a moderat discursul pe masura ce alegerile se apropie. Syriza nu mai promite iesirea din NATO, chiar daca pozitia sa pozitiva cu privire la Rusia le da fiori celor din Bruxelles. "Vor sa transforme tara intr-o varianta europeana a Venezuelei", a precizat prim-ministrul Samaras.

Procesul electoral in Grecia

Grecia trebuia sa aleaga un nou presedinte pana la finalul anului 2014. De obicei, acest lucru se rezolva usor, din moment ce Parlamentul are rolul de a alege un politician, de obicei aflat la finalul carierei, pentru a ocupa aceasta pozitie mai mult simbolica. Procesul a fost insa blocat, in decembrie 2014, de opozitia reprezentata de Syriza si alte partide mai mici, care au blocat candicatul guvernului in trei tururi organizate de Parlament. Constitutia Greciei are insa un raspuns pentru aceasta situatie: organizarea de alegeri anticipate pentru alegerea unui nou Parlament.

Premierul Samaras sustine ca guvernul sau a readus Grecia pe linia de plutire dupa ani de reforma dura. Grecia a iesit din recesiune in 2014, cu toate ca pe o crestere economica extrem de slaba. Grecii invinovatesc insa coalitia lui conservatoare pentru scaderea standardelor de viata si a serviciilor publice de la inceputul crizei. Asa se explica sprijinul pentru alternativele radicale.

Ipoteza: ce valuri ar face iesirea Greciei din UE in alte state

De la inceputul crize, in 2009, Uniunea Europeana a conceput o serie de mecanisme de asistenta financiara, proceduri de stabilitate si de alerta pentru a asigura stabilitatea zonei euro.

Alte exemple din Europa dau semnale inconjuratoate pentru Grecia: Spania tocmai a avut prima reducere a somajului din 2007, cresterea increderii in Portugalia a determinat o urcare cu 34,8% a vanzarilor de masini, iar Irlanda ar putea deveni economia cu cea mai rapida crestere din zona euro, de 3,6%. Asadar, analistii cred ca un eventual efect de contagiune dinspre piata greceasca ar fi foarte scazut.

Pe de alta parte, in timp ce tarile de la periferie isi revin, cele din nucleul zonei euro au probleme: Germania isi incetineste cresterea, iar Franta si Italia stagneaza. In acelasi timp, preturile scad in cele mai multe tari care folosesc moneda unica. Mai mult, teama de deflatie ar putea forta Banca Centrala Europeana sa lanseze un program controversat, de 550 de miliarde de euro, care ar presupune cumpararea de titluri de stat intr-un efort de a pompa bani in economie.

Sursa foto: Alexis Tsipras/ Shutterstock.