"Impovararea fiscala din Grecia (inclusiv contributiile reale pentru asigurari sociale) era de 34,2% din PIB in 2013, mult sub media din zona euro si din Uniunea Europeana, in ciuda unor majorari in ultimii ani", a declarat Draghi in scrisoarea catre parlamentarul elen Kostas Chrysogonos, citat de MarketWatch, scrie Mediafax.

Chrysogonos este membru al partidului de extrema stanga Syriza, formatiune care a castigat alegerile legislative de duminica si a carei campanie electorala a fost cladita in jurul nemultumirii populatiei privind masurile de austeritate impuse prin programele financiare semnate cu BCE, Comisia Europeana si Fondul Monetar International.

Syriza promoveaza o politica anti-austeritate, leaderul partidului Alexis Tsipras dorind o restructurare a datoriei suverane a Greciei, datorie care, in prezent, reprezinta 177% din PIB si se ridica la peste 312 miliarde de euro. Scrisoarea, datata 15 ianuarie, a fost publicata pe site-ul BCE la cateva ore dupa anuntarea rezultatului alegerilor.

Citeste si:

In document, Draghi explica rolul creditorilor externi in supravegherea programelor de asistenta financiara acordate Greciei, spunand ca scopul Troicii este de a ajuta statul elen sa obtina stabilitate financiara si economica. Programul de reforme din Grecia "a inclus diferite reforme menite sa imbunatateasca structura fiscala si sistemul de taxe in general, precum si masuri destinate eficientizarii administrarii fiscale si combaterii evaziunii", a spus Draghi.

Guvernul grec a accesat un imprumut in valoare de 240 de miliarde de euro de la Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, pe fondul crizei financiare din 2010, pentru a evita intrarea in incapacitate de plata a Greciei.

Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni ca Grecia trebuie sa respecte regulile zonei euro si a exclus posibilitate ca tara sa fie tratata diferit fata de celelalte state membre, subliniind ca guvernul grec trebuie sa continue reformele structurale pe care s-a angajat sa le adopte.
Tot luni, Benoit Coeuré, membru in Consiliul Guvernatorilor al BCE, a declarat ca noul executiv de la Atena va trebui sa respecte angajamentele de plata ale Greciei, dar nu a exclus discutii privind o posibila extindere a scadentelor imprumuturilor. Coeuré a subliniat ca cea mai mare parte a datoriei Greciei este catre statele din zona euro, Franta si Germania avand de recuperat aproximativ 100 de miliarde de la statul elen.