Analistii se situeaza pe o pozitie mediana si spun ca o restructurare a datoriei suverane a Greciei ar fi necesara. Datoria guvernului elen ajunge la 323 de miliarde de euro (366 miliarde de dolari), reprezentand peste 175% din produsul intern brut (PIB) al tarii, noteaza CNN Money.

Cum se imparte aceasta datoriei intre creditorii care au ajutat Grecia? Circa 246 de miliarde de euro au venit de la alte tari din zona euro, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, acestia alcatuind Troica (UE, BCE si FMI), care au contribuit la planul de prevenire a unui colaps si totodata a unui Grexit - iesirea Greciei din zona euro. De altfel, partidul Syriza a castigat alegerile legislative anticipate de pe 25 ianuarie dupa ce a portretizat Troica, grupul format din creditorii internationali, ca un dusman pentru Grecia, dupa ce a impus un program dur de austeritate in schimbul banilor imprumutati guvernului de la Atena.

Puteti vedea mai jos cum este defalcata datoria Greciei: cine sunt creditorii care au oferit un colac de salvare economiei elene

Care sunt perdantii jocului datoriilor Greciei

1. Cea mai mare parte a banilor care au fost injectati in economia elena vin de la tarile din uniunea monetara. Aproximativ 53 de miliarde de euro au fost dati prin acorduri bilaterale, potrivit analistilor de la Open Europe. Pentru a renegocia termenii acestui acord, guvernul Greciei, reprezentat de Tsipras, ar trebui sa discute cu fiecare tara individual. Opiniile sunt impartite in zona euro: in timp ce Franta ar fi deschisa la tratative, Finlanda a spus deja nu.

O parte si mai mare a imprumutului a venit de la fondul de salvare a zonei euro, destinat ajutorarii tarilor si bancilor care au probleme. Acest fond a dat Greciei 142 miliarde de euro, iar o renegociere a acestui imprumut ar presupune, de asemenea, un acord al tuturor partilor (respectiv 19 din cele 28 de state membre ale UE). Toate statele care folosesc moneda unica au contribuit, insa cea mai mare contributie, de 27%, a avut-o Germania, care va avea o mare influenta in negocierile purtate cu Grecia. Guvernul german a respins pana acum discutii referitoare la restructurarea datoriei, care ar aduce pierderi platitorilor de taxe. Mai exact, Germania a imprumutat Grecia cu 56 de miliarde de euro, echivalentul unei poveri de 700 de euro pentru fiecare cetatean neamt.

Citeste si:

2. Al doilea creditor important al Greciei este Banca Centrala Europeana, care are de recuperat, alaturi de alte banci centrale europene, 27 de miliarde de euro. Banca a spus deja ca nu poate scuti Grecia de la plata datoriei, motivand ca acest lucru ar fi ilegal. Mai mult, termenul de plata se apropie - Grecia are de achitat 6.7 miliarde de euro cu data scadenta in august.

3. Fondul Monetar International a acordat Greciei o parte de 28 de miliarde de euro din imprumut. Este putin probabil ca FMI va fi de acord cu renegocierea datoriei, avand in vedere cazurile precedente. In cazul Argentinei, de exemplu, care a intrat in default pe fondul unei datorii catre FMI, datoria a ramas aceeasi, fondul aratandu-se implacabil in fata dificultatilor tarii de a plati. Grecia trebuie sa plateasca o parte a datoriei catre FMI pana in martie. O amanare ar fi posibila, cu toate ca seful FMI, Christina Lagarde, a precizat ca Grecia nu va primi un tratament special.

Planurile noului guvern de la Atena

Guvernul condus de Alexis Tsipras are planuri multe si bani putini. Mai exact, Grecia are de achitat rambursari de peste 7 miliarde de euro in iulie si august, iar rezervele in cash ale tarii au ajuns un minim record de 2 miliarde de euro. La asta se adauga un munte de taxe neplatite de la organizarea alegerilor prezidentiale in decembrie. Asta inseamna ca Syriza trebuie sa se grabeasca in negocierile cu partenerii europeni, avand in vedere ca extinderea termenului de plata expira la sfarsitul lunii februarie. Daca nu se ajunge la un acord, bancile elene ar putea pierde accesul la fondurile BCE, care ar putea taia accesul si la asistenta de urgenta cu lichiditati (ELA), la care pot apela bancile aflate in pragul falimentului, asa cum s-a procedat cu Cipru in 2013.

Iata cum arata planul economic conturat de Syriza:

  • stergerea unei mari parti a valorii nominale a datoriei, iar restul sa fie platit in functie de cresterea economica
  • cresterea investitiilor publice cu cel putin 4 miliarde euro, pentru a indrepta erorile facute de programul de salvare venit din partea zonei euro si FMI, cresterea salariilor si a pensiilor pentru a creste cererea si consumul, inclusiv cresterea salariului minum la 751 de euro pe luna, de la 683 cat este in prezent.
  • un proiect de 2 miliarde de dolari destinat "crizei umanitare", care ar include: electricitate gratuita pentru 300.000 de gospodarii amenintate acum de saracie, subventionari alimentare pentru 300.000 de familii fara venit si asistenta medicala gratuita pentru angajatii care nu au asigurare.
  • Reducerea impozitului pe proprietate, cu exceptia celor mari - ceea ce ar costa 2 miliarde de dolari.

Syriza estimeaza costuri totale de 11,4 miliarde de euro pentru aplicarea acestui plan, veniturile estimate fiind de 12 miliarde de euro - care ar veni din crearea de locuri de munca, lupta impotriva evaziunii fiscale si masurile pentru solutionarea arieratelor fiscale. Cu alte cuvinte, partidul lui Tsipras preconizeaza ca planul sau economic ar impune o balansare cu bugetul de stat. In schimb, ministrul de Finante al Greciei a spus ca asemenea planuri ar necesita fonduri de cel putin 17,2 miliarde de euro.

Sursa foto: Semn euro si steagul Greciei