In cadrul intalnirii, organizata cu o zi inainte de inceperea summitului EU, ministrul grec de Finante Yaris Varoufakis va avea ocazia sa prezinte, in mod oficial, cererile guvernului de la Atena privind reducerea datoriilor tarii, scrie Mediafax.

"Ministrii vor schimba opinii privind pasii ce trebuie urmati dupa numirea unui nou guvern in Grecia, in contextul in care sprijinul financiar pentru statul elen expira la finele lunii februarie", se arata intr-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Acordul de 240 de miliarde de euro pe care Grecia l-a semnat in 2010 cu creditorii internationali expira pe 28 februarie. Varoufakis, impreuna cu premierul grec Alexis Tsipras, s-au intalnit in aceasta saptamana cu oficiali din sapte tari europene pentru discutii privind o posibila restructurare a datoriilor Greciei, care in prezent echivaleaza cu 175% din PIB.

Cabinetul condus de Tsipras este hotarat sa nu mai accepte masurile de austeritate cerute prin programele multilaterale de asistenta financiara si a propus, ca o solutie pentru reducerea datoriilor, inlocuirea actualelor obligatiuni detinute de creditorii externi cu unele cu o dobanda mai favorabila. Propunerile Greciei au fost insa intimpinate cu opozitie de mai multe tari.

Mai mult, Banca Centrala Europeana a anuntat joi ca nu va mai accepta obligatiunile guvernamentale elene drept garantii pentru finantarea bancilor din aceasta tara, sporind presiunilea asupra guvernului de la Atena sa mentina masurile de austeritate.

Citeste si:

Masura afecteaza grav statul elen, deoarece bancile comerciale sunt principalii finantatori ai datorii publice, cumparand frecvent obligatiunile pe termen scurt emise de Grecia pentru a-si acoperi costurile. Potrivit lui Frederik Ducrozet, analist al bancii franceze Credit Agricole, bancile elene detin obligatiuni guvernamentale si certificate de trezorerie in valoare de 18 miliarde de euro.

Guvernul de la Atena insista insa ca situatia financiara a sistemului bancar este buna si ca tara poate accesa credite de la BCE prin programul ELA (emergency liquidity assistance), care ofera fonduri bancilor centrale din zona euro pentru finantarea institutiilor bancare comerciale aflate in dificultate. Potrivit unor surse bancare citate de AFP, BCE a aprobat joi suplimentarea pana la 60 de miliarde de euro a fondurilor oferite Greciei prin programul ELA.

Principala problema cu creditele acordate prin ELA o reprezinta nivelul mai mare al dobanzii, de 1,55% pe an, fata de dobanda de 0,05% pe an pe care BCE o cere bancilor centrale din zona euro pentru imprumuturile obisnuite. "Reactia populatiei este marea necunoscuta", a spus Nathalie Janson, economist la Neoma Business School din Reims, nordul Frantei.

In cazul in care deponentii vor incepe sa isi retraga banii din banci in numar mare, institutiile de credit ar putea ramane in scurt timp fara numerar. Pana in prezent, insa, populatia s-a aratat solidara cu guvernul condus de Tsipras. Joi seara, aproximativ 5.000 de persoane au participat la un miting pentru sustinerea lui Tsipras si a partidului pe care in conduce, formatiunea de extrema-stanga Syriza.