Dupa doua intalniri diplomatice importante din ultimele zile, una la Moscova si alta in Statele Unite, un cvartet diplomatic se va reuni miercuri in Minsk, capitala Belarusului, pentru a transa problema Ucrainei.
Cancelarul german Angela Merkel, alaturi de presedintele francez Francois Hollande, se va intalni miercuri cu seful de stat ucrainean Petro Porosenko si cu liderul rus Vladimir Putin, pe agenda discutiilor aflandu-se criza din Ucraina.
Practic, intalnirea care va avea loc in capitala Belarusului este ultima dintr-o serie de intrevederi al caror scop este conturarea unui plan de pace la granita de est a NATO si UE. Aceste eforturi diplomatice vin dupa o intalnire a ministrilor de externe din UE, care a avut loc saptamana trecuta in Bruxelles, unde s-a decis inasprirea sanctiunilor impotriva oficialilor rusi. Cu toate acestea, sefii diplomatiilor europene au decis sa dea o sansa eforturilor de pace.
Nu exista o solutie militara pentru acest conflict. Ucrainenii nu pot invinge armata ruseasca.
Noua "doamna de fier" a Europei, Angela Merkel, se arata sceptica inaintea summitului de la Minsk. Ea a precizat in weekend, in urma unei conferinte care a avut loc in Munchen, ca nu crede ca negocierile vor duce la un acord cu Putin, reiterand ideea unei solutii diplomatice pentru a incheia acest conflict. De aceeasi parere este si secretarul de stat pentru Afaceri Externe al Marii Britanii, Philip Hammond. "Nu exista o solutie militara pentru acest conflict. Ucrainenii nu pot invinge armata ruseasca. Aceasta solutie nu este una practica. Trebuie gasita o solutie politica, iar Kremlinul, reprezentat de domnul Putin, trebuie sa intelegeaga ca va plati un pret politic si economic pentru ce face in Ucraina", a detaliat Hammond, citat de Daily Mail. El a adaugat ca discutiile care vor avea loc la Minsk sunt o ultima sansa pentru Putin de a evita o noua runda de sanctiuni care ar putea ingropa economia ruseasca.
Citeste si:
Ucrainenii sunt macelariti si noi le trimitem paturi si mancare. Paturile nu sunt de ajuns in fata tancurilor rusesti. - John McCain
In timp ce liderii europeni incearca sa gaseasca o solutie diplomatica, senatorul american John McCain a precizat ca America ar trebui sa trimita arme in Ucraina, astfel incat sa poata lupta cu Rusia. "Ucrainenii sunt macelariti si noi le trimitem paturi si mancare. Paturile nu sunt de ajuns in fata tancurilor rusesti", a punctat acesta.
Tiranul Putin in fata unei Europe ezitante
Care ar putea fi mizele unui plan de pace pentru Putin? In primul rand, el stie deja ca liderii europeni sunt divizati in ceea ce priveste atitudinea cu privire la acest conflict si ca batranul continent are doar doua mari puteri militare - Marea Britanie si Franta, carora le lipseste insa apetitul pentru conflict. Francois Hollande, un presedinte extrem de nepopular in Franta, pare sa fluture deja un steag alb al pacii in fata ostilitatilor care se contureaza intre Est si Vest. "Daca nu reusim sa ajungem la un compromis sau la un acord de pace durabil, stim destul de bine care va fi scenariul. Are si un nume, razboi", a spus Hollande dupa intalnirea de vineri cu Putin.
Citeste si:
Pe de alta parte, tarile din estul Europei, care au experienta unei hegemonii sovietice si vor sa isi protejeze granitele, vor sa vada o atitudine mai dura in fata acestui conflict. Printre acestea se numara Polonia, Estonia, Letonia si Lituania. Grecia, care se lupta acum sa scape de datoria fata de Troica, se apropie usor de Moscova, in timp ce economiile lovite de recesiune, cum ar fi Italia, isi doresc mentinerea legaturilor de afaceri cu Rusia. In mijlocul acestor opinii divergente, Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul UE si totodata cea mai mare economie, dar si cel mai mare partener comercial al Rusiei, si-a arogat rolul de leader in aceste negocieri.
Ce zaruri se arunca pe masa negocierilor de la Minsk
Printre noile propuneri care vor fi aduse la masa negocierilor de la Minsk se numara si ideea unei zone demilitarizate, care sa mentina actuala linie a frontului. Daca ar fi implementata, aceasta propunere ar presupune cedarea unei mari parti din teritoriu de catre Kiev. Prin inghetarea conflictului, ar creste sansele unei secesiuni estice permanente.
Citeste si:
Daca ar fi sa cautam precedente in istorie, gasim o situatie care seamana dintr-un anumit punct de vedere cu cea din Ucraina: dupa invazia Turciei asupra Ciprului din 1974, insula a fost impartita in doua parti si a fost creata o zona-tampon supravegheata de Natiunile Unite. Dupa 40 de ani, acea linie "temporara" de diviziune inca exista, dar si "statul" care isi spune Republica Turca a Ciprului de Nord, care nu este recunoscut la nivel international.
In acelasi timp, mergand tot pe firul istoriei, intuim ca Putin stie ca principala putere NATO, Statele Unite, nu au reactionat militar atunci cand Rusia si-a trimis tancurile in Georgia in 2008 si a incurajat separatistii din Abhazia si Osetia de Sud sa isi declare independenta de Tbilisi. Un alt precedent a fost fixat de momentul anexarii Crimeei, care a lasat marile puteri ale lumii la fel de pasive.
Citeste si:
Conflictul din Ucraina a inceput odata cu anexarea peninsulei Crimeea de catre Rusia, in martie 2014. In ultima luna, 5.358 de persoane au murit, iar 12.235 au fost ranite in regiunile estice Donetk si Lugansk in ultima luna. Acestora li se adauga un milion de oameni, dintre care 140.000 de copii, care au fost dislocati in interiorul tarii.
Sursa foto: Intalnire diplomatica Putin, Merkel, Hollande, Porosenko/ Shutterstock.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
