Peste 100 de cetateni germani, majoritatea etnici germani din Rusia repatriati dupa al Doilea Razboi Mondial, s-au alaturat fortelor separatiste proruse din estul Ucrainei in lupta impotriva trupelor nationale ucrainene, scrie "Welt am Sonntag", citat de Deutsche Welle in pagina electronica.

Spre deosebire de jihadistii germani care au plecat sa lupte alaturi de gruparea terorista Statul Islamic (SI) in Siria, cetatenii germani care iau parte la conflictul din estul Ucrainei nu au a se teme ca ar putea sa dea socoteala in justitie dupa ce revin acasa. Insa acest lucru s-ar putea schimba in curand.
"Atunci cand germanii participa in asemenea conflicte, ei trebuie sa fie pedepsiti pentru organizarea unor activitati teroriste", a declarat pentru Welt am Sonntag Stephan Meyer, un expert in afaceri interne din cadrul coalitiei aflate la putere in Germania. El a cerut ca celor care participa in conflicte separatiste si au dubla cetatenie sa le fie retrasa cetatenia germana, scrie Mediafax.

In Letonia, spre exemplu, militari care lupta pentru trupe straine risca pana la zece ani de inchisoare. Insa legea se aplica tuturor cetatenilor letoni care lupta impotriva suveranitatii unui stat international recunoscut, scrie saptamanalul german in editia de duminica. - Kievul, ingrijorat
Pe de alta parte, Ucraina si-a exprimat ingrijorarea fata de "turismul de razboi" din Germania. Ambasadorul ucrainean la Berlin Andrei Melnik a declarat pentru Welt am Sonntag ca a cerut Guvernului german sa se asigure ca cetatenii germani "nu pleaca in estul (Ucrainei) sau participa la crime si omoruri".

Guvernul german s-a declarat surprins de afirmatiile Kievului potrivit carora cetateni germani pleaca sa lupte in conflictul din Ucraina. Procurorul general nu are suficiente dovezi in acest sens, precizeaza Berlinul intr-un comunicat. Insa Ministerul german de Interne a anuntat ca exista dovezi ca cetateni germani participa "individual" la conflictul ucrainean, dar ca nu detine indicii despre motivatiile acestora. "In cazul in care exista vreo informatie despre posibile calatorii ale unor persoane cu scopul de a participa la conflictul din Ucraina, acestea vor fi folosite pentru impiedicarea calatoriilor sau ingreunarea lor", a declarat ministerul citat de Welt am Sonntag. Numerosi tineri germani posteaza pe Internet fotografii in care apar purtand arme si uniforme, laudandu-se cu participarea lor la conflictul din Ucraina. Un german a murit luptand pentru separatistii prorusi, pe 12 februarie, potrivit unei cercetari efectuate de catre saptamanalul german. Cel putin 6.000 de persoane au murit in conflictul din estul Ucrainei, o regiune in care insurgenti prorusi incearca sa obtina autonomia fata de Kiev. Un armistitiu, semnat in februarie la Minsk, se afla in vigoare, dar partile se acuza reciproc de incalcarea lui.

O treime dintre ucraineni, pregatiti pentru concesii in vederea incheierii razboiului

O treime dintre ucraineni cred ca Guvernul ar trebui sa faca concesii pentru incetarea razboiului in Donbas, iar 21% cred ca este necesar ca regiunea sa fie luata inapoi prin mijloace militare, potrivit unui sondaj realizat in februarie de catre GfK Ucraina, relateaza Ukrinform. "O treime dintre respondentii cu varsta peste 16 ani (32%) au declarat ca autoritatile ar trebui sa faca toate concesiile necesare pentru oprirea varsarii de sange. Alti aproximativ 29% dintre respondenti cred ca negocierile sunt posibile, iar anumite concesii pot fi facute daca este adecvat", anunta compania intr-un comunicat.
In schimb, 21% dintre cei intervievati sunt de parere ca Guvernul nu ar trebui sa faca nicio concesie si ca este necesara mobilizarea populatiei in vederea obtinerii ajutorului Occidentului si eliberarii Donbasului prin mijloace militare. Aproximativ 18% dintre persoanele chestionate nu au raspuns la aceasta intrebare.

"In randul locuitorilor Kievului (44%) si regiunii centrale (36%) exista opinia potrivit careia negocierile sunt posibile si ca pot fi facute anumite concesii, in anumite conditii. Insa aproximativ tot atatia - 42%, respectiv 34% - se opun oricarei concesii din partea Guvernului, sustinand continuarea mobilizarii populatiei si asistentei din partea Occidentului in vederea eliberarii regiunii Donbas cu mijloace militare", se arata in comunicat. "De asemenea, locuitorii din sudul (44%) si estul tarii (54%) afirma ca autoritatile ar trebui sa faca toate concesiile necesare pentru a opri baia de sange", mai precizeaza GfK Ucraina.

Invitati sa spuna care sunt concesiile pe care sa le faca autoritatile ucrainene pentru a opri razboiul din estul tarii, 21% dintre respondenti au afirmat ca sustin acordarrea unui statut special teritoriilor controlate de catre "republicile populare" de la Donetk (DNR) si de la Lugansk (LNR) pentru o anumita perioada de timp, sub controlul partial al Kievului - asa cum prevad intelegerile de la Minsk. Alt raspuns frecvent la aceasta intrebare este, potrivit sondajului, recunoasterea limbii ruse ca a doua limba oficiala pe teritoriul Ucrainei (12%) si refuzul aderarii la NATO odata cu garantarea neutralitatii Ucrainei prin Constitutie (11%).

Creditorii Ucrainei se pregatesc pentru negocieri dure cu Kievul

Creditorii Ucrainei, in frunte cu Franklin Templeton, s-au asociat si au angajat consultanti, pentru a fi pregatiti de negocieri dure cu autoritatile de la Kiev care au propus vineri restructurarea drastica a unor datorii externe de 17 miliarde de dolari, relateaza Financial Times. Potrivit unei persoane apropiate situatiei, divizia de consultanta a Blackstone a fost angajata de grupul format de creditori care detin circa 50% din obligatiunile internationale ale Ucrainei, avand capacitatea de a permite sau nu restructurarea. Grupul este condus de compania Franklin Templeton, care este cel mai mare creditor al Ucrainei, fiind detinatorul unor obligatiuni de circa 7 miliarde de dolari, majoritatea cumparate inainte de izbucnirea violentelor din estul tarii, potrivit unei alte surse.

Blackstone a reprezentat creditorii Greciei in 2012 si va intalni din nou Lazard, banca de investitii care a acordat consultanta autoritatilor de la Atena si care acum actioneaza in numele guvernului Ucrainean. Restructurarea face parte din noul plan de sustinere a Ucrainei, in valoare de 40 de miliarde de dolari, condus de Fondul Monetar International. Ministrul ucrainean de Finante, Natalie Jaresko, a organizat in aceasta saptamana o conferinta cu creditorii la care a spus ca autoritatile ucrainene doresc reducerea obligatiilor financiare ale Ucrainei cu 15 miliarde de dolari. Restructurarea ar putea include reducerea dobanzilor, prelungirea scadentelor, precum si scaderea nivelului cupoanelor pentru obligatiunile guvernamentale. Negocierile ar putea fi dificile. O persoana apropiata situatiei a spus ca grupul format de creditori nu vrea sa accepte reducerea directa a datoriilor Ucrainei si considera ca tinta restructurarii este prea mare.

Rusia ar putea fi o alta problema. Ucraina datoreaza Rusiei 3 miliarde de dolari, in urma unei emisiuni de obligatiuni efectuata in cadrul unui acord de sprijin convenit cu guvernul rus anul trecut. Rusia a indicat deja ca nu doreste restructurarea acestei datorii. Jaresko a indemnat Rusia sa participe la discutiile pentru renegocierea datoriilor, dar Moscova poate refuza restructurarea. Vineri, Ucraina a primit 5 miliarde de dolari de la Fondul International Monetar, reprezentand prima transa dintr-un imprumut de 17,5 miliarde de dolari aprobat miercuri. Acordul, cu o durata de patru ani, va ajuta statul sa evite intrarea in incapacitate de plata, in contextul in care economia ucrainiana este grav afectata de conflictele armate cu rebelii pro-rusi. Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui sa includa sprijin din partea Statelor Unite si al Uniunii Europene si economii de 15 miliarde de dolari din restructurarea datoriilor. Economia Ucrainei va scadea in acest an cu 5,5%, dupa o contractie de 6,9% anul trecut, potrivit estimarilor oficiale.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri