Parlamentul grec a adoptat miercuri seara legea saraciei - potrivit careia persoanele nevoiase vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ 300.000 de greci vor beneficia de vouchere pentru mancare - spre nemultumirea creditorilor straini ai tarii, relateaza Euronews.
Legea mai prevede acordarea unei alocatii - in valoare de 220 de euro lunar - pentru plata chiriilor unui numar de 30.000 de gospodarii si alte masuri in vederea impiedicarii confiscarii imobilelor. Textul ignora masurile de austeritate impuse de catre creditori. Valoarea totala a ajutoarelor se ridica la 200 de milioane de euro. Premierul Alexis Tsipras a promis in campania electorala ca se va ocupa de ceea ce considera drept o "criza umanitara", informeaza Mediafax.
"Unii au tupeul sa vorbeasca despre actiuni unilaterale, iar unii de aici au repetat si ei acest lucru. Daca o fac pentru ca sa ne sperie, raspunsul este simplu, nu ne sperie si nu ne descurajeaza", a subliniat premierul intr-un discurs pe care l-a sustinut in Parlament. In pofida faptului ca economia greaca a inceput sa se redreseze, lucratorii umanitari sunt de acord asupra faptului ca situatia s-a inrautatit. Somajul-record a crescut de patru ori numarul persoanelor nevoite sa supravietuiasca cu ajutorul bancilor alimentare, iar tuberculoza, eradicata in urma cu cateva zeci de ani, a reaparut. Pierre Moscovici, comisarul european insarcinat cu Economia, a negat ca UE a incercat sa opreasca Atena sa adopte legea, in pofida faptului ca Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat sa se consulte mai intai cu creditorii.
Citeste si:
Legea a fost adoptata cu o majoritate de voturi. Adoptarea textului si discursul de aproximativ 30 de minute prin care Tsipras a aparat-o in Parlament au loc inaintea unei intalniri a premierului elen cu cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande in cadrul summitului de la Bruxelles, saptamana aceasta. Grecia se afla in continuare in disputa cu creditorii sai internationali cu privire la conditiile de prelungire a planului de salvare urias de care beneficiaza, iar zona euro cere Atenei sa se angajeze la taieri suplimentare de cheltueili pentru a primi imprumuturile. Relatiile dintre Atena si Bruxelles s-au deteriorat in mod semnificativ dupa venirea la putere a stangii radicale. In contextul in care Grecia nu are acces, in prezent, pe piata bancara, exista ingrijorari ca Atena ar putea ramane curand fara bani.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
