In acest interviu, publicat sambata, seful celui mai mic dintre cele trei state baltice considera foarte real riscul ca tara sa sa devina epicentrul urmatoarei crize mondiale. In cazul in care Kremlinul ar invada statul cu 1,3 milioane de locuitori, asa cum a dezmembrat Ucraina, consecintele ar fi mult mai periculoase, fiecare tara din Alianta Nord-Atlantica, la care Estonia a aderat in urma cu 11 ani, fiind obligate sa lupte pentru apararea ei, comenteaza ziarul, adaugand ca frontiera cu Rusia, care se afla la doua ore de condus de biroul lui Ilves, este amenintata nuclear, iar niciun militar NATO nu o apara, relateaza Mediafax.

"Am observat o intensificare dramatica in luptele" din estul Ucrainei, "am observat exercitii de amploare la frontierele noastre, am remarcat un nivel sporit al retoricii ostile si amenintatoare, in care Estonia nu este nominalizata separat, dar facem parte dintr-un grup de tari care sunt mentionate in mod amenintator", enumera presedintele cauzele ingrijorarii sale fata de intentiile Rusiei.

In pofida crizei din Ucraina si agresivitatii lui Vladimir Putin, NATO nu a stationat unitati de lupta in mod permanent in vreunul dintre statele baltice, "actul fondator" pe care l-a semnat cu Rusia in 1997 interzicand stationarea permanenta de trupe la est de Germania. Alianta Nord-Atlantica respecta aceasta prevedere in pofida amenintarilor si provocarilor rusesti. O singura companie americana de infanterie, de 150 de militari, este singurul contingent NATO prezent in Estonia, temporar.

Insa, in opinia lui Ilves, "mediul de securitate" din regiune s-a schimbat fata de conditiile din 1997 si indemana NATO sa stationeze permanent cel putin o brigada in statele baltice. "O suta cincizeci de militari nu este mult, asa ca noi credem ca stationarea unor trupe suplimentare este rezonabila", subliniaza el. "Avem exercitii, dincolo de frontiera, la care participa 40.000 pana la 80.000 de militari. In pofida acestui lucru, noi suntem acuzati de escaladarea situatiei - sau Statele Unite, pentru ca sunt singurele care au trupe pe teren -, iar Rusia afirma ca va fi nevoita sa adopte contramasuri", denunta Ilves.

Citeste si:

La Summitul din Tara Galilor, liderii statelor NATO au promis celor mai vulnerabili aliati o serie de "masuri de asigurare", inclusiv o forta de reactie ultrarapida de 5.000 de militari, care sa se mobilizeze in statele baltice in caz de urgenta. Ilves, insa, nu se simte asigurat. "Va ajunge aici in cat timp? O saptamana? Cinci zile?", intreaba el. "Daca te uiti la exercitiile vecinului nostru (Rusia), sunt instantanee. Sunt aici si se termina in patru ore", a apreciat el.

In eventualitatea unei invazii, Ilves crede ca Rusia va incerca sa izoleze statele baltice inainte ca forta NATO de reactie ultrarapida sa aiba sansa sa soseasca, motiv pentru care insista asupra importantei stationarii a cel putin unei brigazi, acum, prepozitionarii unor echipamente si unor cartiere generale. Europa si America s-au unit, in contextul crizei din Ucraina, si au impus sanctiuni care afecteaza economia rusa, insa, apreciaza seful statului eston, este necesar ca ele sa furnizeze Kievului armament "defensiv", citand rachete antitanc de tip Javelin.

El crede ca NATO va interveni sa apere Estonia, altfel, "in momentul in care Alianta esueaza in aplicarea apararii colective (...) s-a terminat". O abandonare a Estoniei pe mana Rusiei inseamna, argumenteaza el, sfarsitul NATO, un lucru care nu se va intampla, deoarece "nicio tara nu se va mai simti sigura dupa aceea".