"Vom continua sa extindem lichidatatea disponibila pentru bancile din Grecia atat timp cat acestea sunt solavabile si au garantii adecvate, asa cum se intampla in prezent", a declarat Benoit Coeure intr-un interviu acordat publicatiei Kathimerini. Oficialul BCE considera ca sprijinul acordat Greciei pana in prezent este "considerabil", amintind totodata faptul ca BCE a crescut aproape in fiecare saptamana din acest an fondurile disponibile pentru bancile grecesti prin facilitatea de urgenta, "in conformitate cu nevoile sistemului" bancar elen. potrivit Mediafax.

In prezent, plafonul facilitatii de asistenta financiara de urgenta ELA (emergency liquidity assistance) se situeaza la 74 de miliarde de euro.
Declaratiile lui Benoit Coeure vin in contextul in care in presa au aparut informatii potrivit carora BCE ar analiza diferite modalitati pentru a reduce finantarile acordate bancilor din Grecia prin programul de asistenta financiara de urgenta ELA.

Printre masurile analizate de BCE pentru limitarea finantarilor se numara reducerea sumei maxime care poate fi accesata prin ELA, precum si majorarea nivelul de "haircut" (marja care se deduce din valoarea de piata a activelor eligibile pentru a se obtine valoarea ajustata a acestora) pentru garantiile depuse de bancile din Grecia. Potrivit surselor Bloomberg, tot mai multi membri din Consiliul Guvernatorilor al BCE s-au pronuntat impotriva suplimentarii lichiditatilor oferite bancilor elene prin ELA.

Bancile elene sunt dependente de fondurile ELA pentru suplimentarea lihiditatilor, in conditiile in care BCE refuza, incepand cu luna ianuarie, sa mai accepte obligatiuni emise de guvernul de la Atena drept garantii pentru noi credite acordate institutiilor bancare din Grecia. Oficialul BCE a precizat, de asemenea, ca sistemul bancar elen este "mai bine capitalizat decat inainte", datorita injectiilor de capital din ultimii ani si a progresului in procesul de restructurare a institutiilor bancare.

Nu se pune problema ca Grecia sa iasa din zona euro

Benoit Coeure a declarat ca nu se pune problema iesirii Greciei din zona euro, intrucat "zona euro are nevoie de Grecia la fel de mult cum Grecia are nevoie de euro", iar populatia tarii isi doreste mentinerea monedei euro.

Citeste si:

Grecia mai poate accesa o transa in valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar in valoare de 240 de miliarde de euro incheiat in 2010 cu FMI, UE si BCE, insa creditorii tarii au conditionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuza sa le implementeze pentru a nu impovara si mai mult populatia.

Ministrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen sa revizuiasca lista de reforme trimisa in urma acordului incheiat cu creditorii internationali in luna februarie, intrucat masurile propuse nu sunt suficient de concrete.

In acest sens, Benoit Coeure a afirmat ca exista "un progres concret" in negocierile cu Grecia. Ministrul grec de finante, Yanis Varoufakis, a declarat marti ca guvernul de la Atena si creditorii sai internationali au inceput sa reduca diferentele de viziune, intrucat ambele parti inteleg ca cea mai buna sansa pentru a ajunge la un acord este compromisul, potrivit Bloomberg. Ministri de Finante ai statelor din zona euro se intalnesc la Riga, in Letonia, pe 24 aprilie, pentru a discuta situatia Greciei.

Sursa foto: Grecia, finantare / Shutterstock