"Pericolul tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbreste perspectivele pietelor de la frontiera europeana estica", afirma in raport analistii John Ashbourne, Gareth Leather si Jason Tuvey, citati de CNBC. Serbia si Bulgaria, care au granita cu Grecia, sunt considerate cele mai vulnerabile piete de froniera, in cazul unui Grexit, in special daca evenimentul ar provoca stres financiar in zona euro.

Romania a fost mentionata la randul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la iesirea Greciei din uniunea monetara. "Reactia pietelor financiare a fost deocamdata limitata, iar problemele Greciei implica un pericol scazut pentru restul lumii. Chiar si asa, temerile sunt in crestere", au scris analistii Capital Economics, citati de Mediafax.

Grecia a intrat in Uniunea Europeana in 1981, la scurt timp dupa Portugalia si Spania, fiind unul dintre membrii fondatori ai zonei euro. Din punct de vedere geopolitic Grecia este considerata ca parte a Europei Occidentale, dar strict geografic tara face parte dintre statele balcanice, avand granita cu Albania, Macedonia si Bulgaria, nu cu Germania sau Franta.

Europa de Est este vulnerabila, inclusiv Romania

Capital Economics a avertizat la inceputul lunii iunie ca Europa de Est este vulnerabila, daca problemele Greciei vor provoca stres financiar si in consecinta o crestere economica mai lenta in zona euro. Exporturile tarilor est-europene in zona euro sunt echivalente cu 15% si pana la 50% din PIB.

"Avand in vedere amploarea schimburilor comerciale nu este surprinzator ca exporturile est-europene au urmat indeaproape cresterea economica din zona euro", se arata in raportul Capital Economics. Mai mult, subsidiarele bancilor elene in Macedonia, Romania si Bulgaria arata legaturile financiare directe ale acestor tari cu Grecia, la fel ca restul zonei euro.

In Macedonia, de exemplu, bancile din Grecia detin o cota de piata de circa 20%. "Probabilitatea ca exit-ul Greciei din zona euro sa declanseze incetinirea economica in Europa de Est este in crestere", avertizeaza Capital Economics.

Investitiile grecesti in Romania, prin banci si companii, se ridica la aproape 13,5 miliarde de euro. Pe piata romaneasca, cele patru mari banci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank si Piraeus Bank, aveau in toamna anului trecut o expunere totala de 12 miliarde euro, in scadere cu 2,5 miliarde de euro fata de nivelul din 2011, potrivit datelor Autoritatii Bancare Europene.

Investitorii din Grecia au plasat in capitalul social al companiilor din Romania 1,74 mld. euro, ceea ce reprezinta 4,5% din tot capitalul strain adus in afacerile locale, conform datelor Registrului Comertului. Dupa valoarea soldului capitalului social din companii, Grecia este al saselea investitor din economia locala. Prin intermediul unor companii precum Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab si Jumbo, grecii au o prezenta importanta in industria bauturilor racoritoare, in productia de sticla si de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic, in industria alimentara si in retail.

Referendumul care arunca Grecia in default

Zona euro se pregateste pentru intrarea Greciei in incapacitate de plata, saptamana viitoare, dupa ce a refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reforma ale creditorilor.

Citeste si:

Autoritatile de la Atena au solicitat o prelungire cu o luna a programului de sustinere financiara care expira pe 30 iulie, in aceeasi zi in care Grecia trebuie sa plateasca FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins insa solicitarea in unanimitate, demonstrand cat de mult a reusit Tsipras sa nemultumeasca partenerii din uniunea monetara cu anuntul surprinzator referitor la referendum, dupa cinci luni de negocieri intense.

Parlamentul grec a aprobat duminica dimineata planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul. Tsipras a declarat, chiar inaintea votului, ca propunerile creditorilor reprezinta un "ultimatum jignitor" si a apreciat ca respingerea pachetului prin referendum va consolida pozitia de negociere a Greciei.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul international de finantare, de 240 de miliarde de euro, care expira pe 30 iunie. In lipsa fondurilor, statul elen risca sa nu plateasca o datorie de 1,54 de miliarde de euro catrre FMI, scadenta in aceeasi zi.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat intr-un interviu la BBC ca institutia nu va mai finanta Grecia daca autoritatile de la Atena nu vor plati datoria de 1,6 miliarde de euro scadenta pe 30 iunie.

FMI nu va ajuta nici bancile elene, pentru necesarul imediat de lichiditati, care va trebui acoperit de Banca Centrala Europeana si Banca Greciei.
Negocierile ar putea fi reluate daca votatii greci isi vor contrazice liderii si vor dori sa ramana in zona euro, a precizat Lagarde.

"Daca raspunsul va fi da, vrem sa ramanem in zona euro, vrem sa facem parte din uniunea monetara, vrem sa refacem economia, sa fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai incerca" a spus sefa FMI. In afara de plata catre FMI de pe 30 iunie, Grecia mai trebuie sa rascumpere pe 20 iulie, de la Banca Central Europeana, obligatiuni in valoare de 4,2 miliarde de euro.

Sursa foto: criza financiara, Shutterstock