BCE a majorat saptamanal fondurile puse la dispozitia bancilor elene prin programul de asistenta de urgenta ELA, iar in ultima perioada zilnic, pentru a sustine bancile afectate de retragerile depozitelor. In total, bancile au primit din partea BCE prin programul ELA 89 de miliarde de euro.

Decizia de oprire a finantarii prin programul ELA necesita o majoritate de doua treimi in consiliul guvernatorilor BCE format din 25 de membri, dar nu va fi greu de obtinut daca presedintele institutiei, Mario Draghi, o va sustine.

Presedintele bancii centrale germane, Jens Weidmann, membru in consiliul BCE, sustine o astfel de masura, el declarand joi ca programul ELA ridica probleme serioase legate de finantarea guvernelor, care este ilegala conform legislatiei comunitare, in conditiile in care bancile elene cumpara in mod regulat obligatiuni guvernamentale pe termen scurt in valoare de circa 9 miliarde de euro.

Majoritatea bancilor din Grecia sunt inchise in perioada weekend-ului, asa ca nu au fost semne de panica pe strazile din Atena. Oficialii eleni au dat asigurari ca ca nu vor impune controlul capitalului pentru limitarea retragerilor, dar politia a intarit securitatea in apropierea bancomatelor. Banca Greciei a anuntat ca face eforturi uriase pentru a asigura ca bancomatele sunt alimentate cu bani.

O filiala a Piraeus Bank care in mod normal este deschisa sambata de aceasta data a fost inchisa, cu toate ca in fata sa asteptau circa 100 de persoane. Un director a declarat ca angajatii se tem din cauza cozii formate. Cozi lungi s-au format si la supermarketuri in Grecia, oameni facand stocuri.

In pofida ingrijorarii, sunt si semne de sfidare, dar si de usurare in randul populatiei, dupa ani de austeritate si nenumarate intalniri de urgenta ale oficialilor eleni cu creditorii. "Referendumul este necesar pentru trimite un mesaj europenilor ca poporul grec nu este subjugat, nu mai suntem sub ocupatie", a spus Elias Papachadzis, un locuitor al Atenei de 49 de ani.

FMI nu vrea sa mai finanteze Grecia

Presiunile asupra Greciei sunt amplificate de faptul ca Grecia trebuie sa plateasca FMI aproape 1,6 miliarde de euro pe 30 iunie. Autoritatile de la Atena au solicitat o prelungire cu o luna a programului de sustinere financiara care expira pe 30 iulie, in aceeasi zi in care Grecia trebuie sa plateasca FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins insa solicitarea in unanimitate, demonstrand cat de mult a reusit Alexis Tsipras (foto dreapta) sa nemultumeasca partenerii din uniunea monetara cu anuntul surprinzator referitor la referendum, dupa cinci luni de negocieri intense.

In acelasi timp, FMI a aratat ca nu va mai finanta Grecia daca autoritatile de la Atena nu vor plati datoria de aproape 1,6 miliarde de euro scadenta pe 30 iunie. Daca Grecia nu va plati FMI datoria de 1,7 miliarde de dolari scadenta pe 30 iunie nu va mai avea acces la finantare pana nu isi achita datoriile, a explicat Christine Lagarde, reiterand politica institutiei financiare in domeniul arieratelor. FMI nu va ajuta nici bancile elene, pentru necesarul imediat de lichiditati, care va trebui acoperit de BCE si Banca Greciei.

Citeste si:

Grecia se afla in pragul falimentului, iar negocierile dintre autoritatile de la Atena si oficialii de la Atena au esuat din cauza diferentelor de opinie legate de reformele in domeniul pensiilor si taxelor si a credibilitatii planului elen de indeplinire a tintelor fiscale. Negocierile ar putea fi reluate daca votantii, isi vor contrazice liderii si vor dori sa ramana in zona euro, a precizat Christine Lagarde.

Dupa respingerea solicitarii Greciei de prelungire a programului de salvare, ministrii de Finante din zona euro au spus ca sunt pregatiti sa faca tot ceea ce este necesar pentru a mentine stabilitatea regiunii. Ministrii de Finante au aratat ca zona euro este intr-o situatie mult mai buna decat in perioada de varf a crizei datoriilor de acum cativa ani, ei solicitand, implicit, Greciei sa impuna controlul capitalului pentru stabilizarea sistemului bancar.

Ministrul elen de Finante Yanis Varoufakis (foto stanga), care a parasit reuniunea Eurogroup, a spus ca "este o zi trista pentru Europa". In Grecia, oamenii au format cozi la bancomate, iar introducerea controlului capitalului devine tot mai probabila.

Premierul Alexis Tsipras a cerut grecilor sa respinga termenii programului de salvare care prevede noi masuri dureroase de reforma, precum taierea pensiilor si majorarea taxei pe vanzari. Ministrul olandez de Finante Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogroup, a spus ca referendumul convocat de Tsipras submineaza credibilitatea guvernului elen.

"Nu doar ca Guvernul grec a respins ultimle propuneri le institutiilor, dar trebuie sa realizati ca propunerile au dat deja dovada de flexibilitate maxima", a aratat Jeroen Dijsselbloem. Yanis Varoufakis a spus in schimb ca Guvernul a respins masurile de austeritate propuse de creditori, respectiv Comisia Europeana, BCE si FMI, intrucat planul nu a dat nicio speranta ca Grecia va iesi din criza economica.

"Masurile, de la taieri de pensii la reduceri ale salariilor, au fost un esec clar avand in vedere ca Grecia a cerut primul ajutor financiar in 2010, iar de atunci a obtinut doua programe de finantare in valoare totala de 240 de miliarde de euro", a aratat ministrul. Acum este la latitudinea BCE daca va continua sa mai ajute bancile elene, a mai spus Dijsselbloem.

thelefty / Shutterstock.com