Este o victorie pentru partidul de guvernamant Syriza, care a sustinut votul negativ, dar una care va costa scump Grecia, se arata in analiza Stratfor citata de MarketWatch, scrie Mediafax.

Premierul Alexis Tsipras a spus ca va reveni la negocierile pentru un acord cu creditorii, dar majoritatea guvernelor din zona euro au anuntat ca nu vor oferi conditii mai bune Atenei. Mai important este faptul ca rezultatul referendumului va crea chiar mai multe incertitudini legate de viitorul sectorului bancar al Greciei.
In primul rand, Atena va solicita imediat Bancii Centrale Europene lichiditati suplimentare pentru banci, care sunt dependente de fondurile obtinute prin programul de asistenta financiara de urgenta ELA de la inceputul acestui an.

Continuarea finantarii din programul ELA depinde de evaluarea sistemului bancar elen de catre BCE, institutia acordand sprijin de acest tip numai bancilor solvabile.

Tsipras a introdus controlul capitalului pe 28 iunie, cu promisiunea ca masura va fi de scurta durata, dar incertitudinile politice si financiare cresc probabilitatea ca masura sa nu poata fi anulata in curand.
Bancile elene raman fara bani si nu pot supravietui fara sprijin din partea BCE. Daca institutia va refuza sa dea bancilor elene fondurile necesare, Grecia va avea doua optiuni. Prima implica confiscarea unei parti din depozite, asa cum s-a procedat in Cipru in timpul crizei din 2013. A doua optiune este mai drastica, revenirea la drahma pentru recapitalizarea bancilor prin tiparirea de bani.

In al doilea rand, Guvernul grec va incepe probabil sa solicite la Berlin, Paris si Bruxelles reluarea negocierilor, sarcina care nu este usoara. Atena cere restructurarea datoriilor, o concesie dificil de acceptat de catre creditori.
FMI a sugerat in mai multe randuri o noua restructurare a datoriilor Greciei, dar majoritatea tarilor din zona euro se opun ideii. Stergerea datoriilor este o masura nepopulara in tarile europene nordice, precum Germania si Finlanda, in timp ce unele guverne din sudul Europei, in special Spania si Portugalia, resping acordarea de concesii Guvernului elen de stanga, cu cateva luni inainte de alegerile generale care vor avea loc in tarile respective.

Citeste si:

In Portugalia vor avea loc alegeri in octombrie, iar in Spania in noiembrie sau decembrie, iar guvernele conservatoare se tem ca acordarea de concesii Guvernului elen va intari opozitia de stanga din tarile lor.
In al treilea rand, Tsipras se va confrunta in propria tara cu o situatie politica si sociala extrem de complicata. Victoria taberei "Nu" va intari pozitia membrilor cei mai ridicali ai Syriza si o va slabi pe cea a moderatilor, limitand abilitatea premierului de a negocia cu creditorii.

Tabara "Nu" a castigat votul, dar un numar substantial de greci se tem ca rezultatul referendumului va duce tara mai aproape de iesirea din zona euro, ceea ce i-ar putea costa economiile.
Grecii sunt deocamdata calmi, dar prabusirea sectorului bancar si iesirea din uniunea monetara ar declansa in mod sigur proteste de strada care ar putea obliga Guvernul sa demisioneze.

In consecinta, creditorii Greciei nu vor face imediat concesii Atenei. Autoritatile din Berlin si alte capitale ar putea astepta in schimb sa vada daca agravarea crizei bancare din Grecia va eroda sustinerea pentru Tsipras.

Strategia Greciei, intre timp, va fi sa provoace disensiuni intre creditori, precum Italia si Franta, care s-ar putea teme de extinderea incertitudinilor pe pietele lor financiare si sa preseze din acest motiv incheierea unui acord.
In final, referendumul din Grecia va testa soliditatea pietelor financiare europene. In ultimii trei ani, tarile din sudul Europei s-au putut imprumuta la costuri scazute datorita sprijinului potential al BCE, iar din 5 iulie acest sprijin va putea fi testat. In mod ironic, criza din Grecia ar putea duce la devalorizarea euro, ceea ce ar face exporturile din zona euro mai competitive, noteaza analistii Stratfor.