Fostul ministru elen de finante Yanis Varoufakis a spus pentru BBC ca "reformele economice impuse tarii sale de catre creditorii internationali vor esua lamentabil", declaratie venita chiar inainte de discutiile pentru un nou plan urias de salvare.
Yanis Varoufakis apreciaza ca "Grecia a fost supusa unu program care va ramane in istorie drept cel mai mare dezastru de management economic". Parlamentul german a aprobat vineri deschiderea negocierilor, iar programul de salvare ar putea totaliza pentru 86 de miliarde de euro, in schimbul impunerii unor masuri de austeritate foarte dure.
Yanis Varoufakis se arata insa pesimist. In opinia sa, acest program va esua, indiferent cine se angajeaza la punerea sa in aplicare. Intrebat cat de mult timp ca ar dura acest lucru, el a raspuns: "Aceasta a esuat deja." Yanis Varoufakis a demisionat la inceputul acestei luni, gest care a fost analizat de presa internationala drept un pas catre impacarea cu ministrii de finante din Zona Euro, cu care fostul ministru de finante ele a avut multe divergente.
Yanis Varoufakis: "Germania are un interes sa ne distruga"
Fostul ministru grec de Finante Yanis Varoufakis scrie intr-un contra-editorial publicat in editia de vineri a ziarului The Guardian ca raspunsul la intrebarea de ce nu vor creditorii sa restructureze datoria greaca "nu se afla in economie, pentru ca rezida adanc in politica labirintica a Europei".
Citeste si:
Grecia a devenit un stat insolvent in 2010, recunoaste el, dupa care au aparut doua optiuni in vederea ramanerii in zona euro, si anume optiunea "sensibila, pe care orice bancher decent ar recomanda-o - restructurarea datoriei si reformarea economiei - si cea toxica - oferirea unor noi imprumuturi unei entitati falite, pretinzand ca ramane solventa" Europa a ales-o pe a doua, punand bancile franceze si germane expuse datoriei publice grecesti "mai presus de viabilitatea socio-economica a Greciei", denunta fostul ministru, recunoscand ca o restructurare ar fi implicat pierderi din partea bancherilor.
"Grijulii sa evite sa marturiseasca in fata parlamentarilor ca cei care urmau sa plateasca din nou bancilor noi imprumuturi nesustenabile sunt contribuabilii, oficiali UE au prezentat insolventa statului grec ca pe o problema de lipsa de lichiditati si au justificat «planul de salvare» drept «solidaritate» cu grecii", acuza Varoufakis. "Pentru a pune transferul cinic al pierderilor private iremediabile pe umerii contribuabililor, ca un exercitiu de “tough love”, Greciei - ale carei venituri nationale s-au micsorat cu peste un sfert si din care urmau sa fie platite noile si vechile datorii - i-a fost impusa o fisa de austeritate. Este necesara expertiza matematica a unui pusti de opt ani ca sa-ti dai seama ca acest proces nu se putea termina bine", scrie el.
Citeste si:
"Odata ce sordida operatune a fost completa, Europa a obtinut automat alt motiv sa refuze sa discute restructurarea datoriei: acest lucru avea sa afecteze buzunarele europenilor! Iar astfel au fost administrate doze tot mai mari de austeritate, in timp ce datoria crestea, obligandu-i pe creditori sa acorde imprumuturi si mai mari, in schimbul unei austeritati si mai mari", continua el. "Guvernul nostru a fost ales sa puna capat acestei bucle nefericite; sa ceara restructurarea si sa puna capat austeritatii paralizante", subliniaza fostul ministru, adaugand ca negocierile au ajuns in mult mediatizatul impas deoarece "creditorii continua sa respinga orice restructurare tangibila a datoriei, insistand in acelasi timp ca datoria noastra imposibil de platit sa fie platita de cei mai slabi dintre greci, de copii lor si de nepotii lor".
Citeste si:
Varoufakis dezvaluie ca Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrupului, l-a vizitat in prima sa saptamana de mandat pentru a-l pune in fata unei alegeri dure, si anume fie sa accepte "logica" planului de salvare si sa renunte la orice solicitari de restructurare, fie acordul de imprumut "crapa - repercusiunile nerostite fiind ca bancile grecesti aveau sa fie condamnate". Dupa cinci luni de negocieri se profila Grexitul, iesirea Greciei din zona euro, scrie el. "Amenintarea unui Grexit a avut o istorie scurta si agitata", scrie fostul ministru, evocand faptul ca i-a bagat in sperieti pe bancheri in 2010, dar si in 2012, "cand ministrul de Finante al Germaniei Wolfgang Schäuble a decis ca costurile Grexitului erau o «investitie» care merita, ca modalitate de disciplinare a Frantei si celorlalti".
Citeste si:
«Planul de salvare» nu avea nimic de a face cu salvarea Greciei
Atunci cand Syriza a ajuns la putere, in ianuarie, "ca o confirmare a afirmatiei noastre ca «planul de salvare» nu avea nimic de a face cu salvarea Greciei (ci numai cu consolidarea Europei de Nord), o mare majoritate (a membrilor din cadrul) Eurogrupului - sub tutela lui Schäuble - a adoptat Grexitul fie ca rezultatul lor preferat, fie ca arma preferata impotriva Guvernului nostru", continua el. Grecii se tem, pe buna dreptate de iesirea din uniunea monetara, recunoaste fostul ministru, evocand insa retragerea fara dificultate a lirei sterline din Mecanismului european al ratei de schimb in 1992. Dar, "din nefericire, Grecia nu are o moneda pe care sa desparta de euro", contina el, adaugand ca tara sa a adoptat euro. "o moneda straina integral administrata de catre un creditor ostil restructurarii datoriei nesustenabile".
Citeste si:
"Pentru a iesi (din zona euro), ar fi fost necesar sa cream o noua moneda de la zero", conchide Varoufakis. In opinia sa, acest sfarsit de saptamana reprezinta punctul culminant al negocierilor, in contextul in care Euclid Tsakalotos, succesorul sau, "depune eforturi sa puna boii inaintea carului", adica "sa convinga un Eurogrup ostil ca restructurarea datoriei este o conditie prealabila a reformarii Greciei cu succes, ci nu o recompensa ex-post a acesteia". Trei sunt motivele acestei dificultati, si anume "inertia institutionala", faptul ca o datorie nesustenabila le ofera creditorilor o putere imensa asupra debitorilor - "iar puterea corupe", noteaza el.
Al treilea motiv, "mai pertinent si mai interesant" spune fostul ministru, este faptul ca "euro este un hibrid intre un regim de rata de schimb valutar fix (...) si o moneda de stat". "Primul se bazeaza pe frica expulzarii pentru (ca membrii sai) sa ramana impreuna, in timp ce moneda de stat implica mecanisme pentru reciclarea surplusurilor intre statele membre (de exemplu un buget federal, obligatiuni comune)", afirma Varoufakis. subliniind ca "zona euro nu se incadreaza intre cele doua - este mai mult decat un regim al ratei de schimb si mai putin decat un stat". Europa nu a siut cum sa raspunda crizei din 2008-2009. "Ar trebui sa pregateasca terenul pentru cel putin o expulzare (Grexit) sau sa intareasca disciplina? Sau sa treaca la federalizare?", se intreaba el, notand ca "pana acum nu a facut nici una ni alta, iar angoasa sa existentialista continua sa creasca".
Citeste si:
"Schäuble este convinsa ca, asa cum stau lucrurile, el are nevoie de un Grexit ca sa asaneze atmosfera, intr-un fel sau altul. Brusc, o datorie publica greaca nesustenabila permanent, fara de care riscul unui Grexit ar pali, a dobandit o noua utilitate pentru Schauble", scrie Varoufakis . "Ce vreau sa spun cu asta? Pe baza lunilor de negocieri, convingerea mea este ca ministrul german al Finantelor vrea ca Grecia sa fie impinsa afara din zona monedei unice, pentru a-i speria pe francezi si a-i face sa accepte modelul sau al unei zone euro disciplinare", conchide fostul ministru grec al Finantelor.
Sursa foto: Mediafax Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
