Agentia de rating si colectare a creantelor Coface a realizat o analiza sumara cu privire la perspectivele economice si politice in cazul statului elen, caruia i-a un asociat risc de tara de tip C. Coface plaseaza astfel Grecia in randul tarilor cu un mediu economic si politic instabil, capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac.

Acordul, anuntat pe 13 iulie, permite doar inceputul unor negocieri detaliate cu privire la un al treilea pachet de asistenta in valoare 86 miliarde de euro in cadrul Mecanismului European de Stabilitate Financiara (EFSM). Grecia a promis sa adopte cateva legi care sa genereze reforme economice de la 15 iulie pentru a demonstra buna sa credinta. Primul set de masuri aprobat include reformarea TVA si cresterea fiscalitatii, majorarea varstei de pensionare pentru a imbunatati sustenabilitatea sistemului de pensii si planuri care sa asigure cvasi-automat reduceri de cheltuieli bugetare, in cazul in care Grecia rateaza obiectivele trasate.

Grecia a trebuit, de asemenea, sa adopte un cod de procedura civila si de a transpune directiva de Rezolutie si Recuperare Bancare (BRRD) in legislatia nationala pana la 20 iulie.

Pe termen mediu, guvernul va trebui sa se angajeze o revizuire cuprinzatoare a sistemului de pensii, sa reformeze piata muncii, sa privatizeze reteaua de transport de energie electrica si sa consolideze sectorul financiar. Grecia a fost de acord, de asemenea, sa puna in aplicare un program de privatizare mai ambitios (prin vanzarea unor active de stat in valoare de 50 de miliarde de euro, iar veniturile sa fie alocate intr-un fond supravegheat de catre creditori. Jumatate din acest fond ar urma sa fie folosit pentru recapitalizarea bancilor elene, in timp ce restul de 25 miliarde de euro va intra in contul datoriei Greciei si pentru investitii. Grecia va trebui, de asemenea, sa solicite in continuare suportul FMI din martie 2016.

Ce urmeaza pentru Grecia lui Alexis Tsipras?

1. Negocierile detaliate ar putea dura mai multe saptamani. Cum se va finanta insa Grecia pana atunci in contextul stiind ca urmeaza cateva rambursari substantiale ale unor datorii pe termen scurt, inclusiv 3,2 miliarde de euro catre BCE, pe 20 august, fara sa aducem in discutie refinantarea de pana la 1 miliard de euro din iulie si 2,4 miliarde de euro in luna august pe titluri de stat? Grecia a ratat plata celei de-a doua transa, de 456 milioane de euro catre FMI pe 13 iulie, dar a facut o rambursare 148 milioane de euro pe obligatiuni mai vechi, ajunse la scadenta pe 14 iulie, catre creditorii privati din Japonia.

Saptamana trecuta, Grecia a obtinut un credit punte de 7,16 miliarde de euro de la Mecanismului European de Stabilitate Financiara (EFSM), din care a rambursat, luni, datorii de 6,8 miliarde de euro catre BCE, FMI si banca centrala elena. Acesti bani nu sunt insa suficienti pentru a asigura finantarea Greciei pana la finalizarea negocierilor cu creditorii internationali pentru un nou program de ajutor, al treilea program de acest fel dupa 2010.

Citeste si:

2. In ceea ce privește sustenabilitatea datoriei publice, liderii europeni au subliniat faptul ca redueri nominale nu au putu fi realizate. Cu toate acestea, masuri, cum ar fi perioade de gratie si de plata mai lungi ar putea fi luate in considerare de catre creditori, dupa o prima etapa pozitiva a unei reexaminari in cadrul viitorului program economic. Dar, acest lucru este putin probabil sa fie suficient: FMI, intr-o declaratie avansata pe 14 iulie, considera ca datoria Greciei, care probabil va ajunge la aproape 200% din PIB in urmatorii doi ani, poate deveni sustenabila numai prin masuri de salvare care merg mult dincolo de ceea ce Europa a fost dispusa sa considere pana acum.

3. Implementarea directivei europene "BRRD", care prevede ca actionarii, creditorii si in special deponentii pot fi implicati in caz de faliment bancar a crescut probabilitatea punerii in aplicare pe viitor a procesului "bail-in", precum in Cipru, unde au fost "loviti" puternic in principal deponentii rusi. Spre deosebire de "bail-out", prin care investitorii externi, cum ar fi un guvern, salveaza de la faliment un creditor printr-o injectie de fonduri pentru a ajuta la plata datoriilor acestuia, mecanismul "bail-in", cunoscut sub forma BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive), doreste a proteja contribuabilii pentru a nu mai plati in cazul in care sistemul bancar colapseaza sau o banca are probleme financiare, dar forteaza insa deponenti, creditorii bancilor si actionarii sa contribuie la procesul de scoatere a bancilor din aceasta situatie vecina cu falimentul.

4. Dupa Grecia, acordul va trebui sa aprobat de alte sapte parlamente nationale inainte de inceperea negocierilor detaliate. Unele dintre acestea s-ar putea dovedi reticente. Cu toate acestea, pachetul de asistenta are nevoie doar de votul favorabil al tarilor care reprezinta 85% din capitalul mecanismului european de stabilitate de a fi aprobat. Bundestagul a convocat o sedinta extraordinara pe aceasta tema, in pofida vacantei parlamentare.

5. Acordul a provocat o mare dezamagire in aripa stanga a partidului Syriza si o parte a guvernului elen. Unii ministri adjuncti au demisionat si o remaniere de cabinet devenise sigura. Premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, a anuntat, ulterior, inlocuirea membrilor Guvernului care s-au opus masurilor convenite cu liderii Eurogrup. Cu toate acestea, un segment al populatiei se simte tradat, dupa ce a votat impotriva reformelor la referendumul din 5 iulie. Reactia acestuia ar putea crea adevarate blocaje in calea negocierilor.

360b / Shutterstock