Grecia este de vanzare - si totul trebuie sa mearga in privat. Dar aceste privatizari nu sunt concepute pentru a ajuta poporul grec. Cerneala nu s-a uscat inca pe noul acord european de salvare pentru Grecia, inainte ca firmele germane sa inceapa praduirea activelor statului elen.

Planul de privatizare pentru Grecia a fost emis de o entitate numita Hellenic Republic Asset Development Fund - vehicul supervizat de catre institutiile europene, insarcinat cu vanzarea "activelor valoroase" ale Greciei, pentru a strange 50 de miliarde de euro. De fapt, marea majoritate a fondurilor stranse vor merge inapoi la creditorii statului elen, precum si in recapitalizarea bancilor grecesti. Asadar, privatizarile nu au nimic in comun cu a ajuta Grecia.

Nu mai vorbim de bancile europene de investitii si firmele de avocatura care vor incasa onorarii importante in tot procesul de "praduire" a activelor elene, inclusiv aeroporturi si porturi, servicii postale, cai ferate, autostrazi, electricitate, gaze si apa, cladiri, plaje, chiar insule intregi si multe altele. Un numar de 14 aeroporturi regionale, majoritatea aflate in insule frecventate de turisti, cum ar fi Rhodes, Mykonos, Santorini si Corfu, au ajuns deja la o companie germana, care opereaza aeroportul din Frankfurt, Fraport, pentru 50 de ani, contra 1,2 miliarde de euro.

Tranzactia reprezinta startul primului val de privatizari solicitate de catre institutiile europene, fata de care guvernul elen s-a opus pana de curand, dar pe care trebuie sa le accepte pentru a se "califica" in noul acord de salvare. Potrivit termenilor noului plan, care ofera 86 de miliarde de euro sub forma de imprumut unui guvern deja foarte mult supra-indatorat, Grecia trebuie sa vanda active publice, in valoare de 50 miliarde de euro, la preturi curente investitorilor straini - iar companiile germane se afla in prima linie.

Grecia, o colonie pentru firmele din Germania

Afacerea cu aeroporturile elene a fost convenita initial anul trecut de catre fostul guvern, dar suspendata in acest an de catre Syriza, ca parte a angajamentului electoral de a impiedica vanzarea la foc automat a bunurilor publice de valoare la preturi de chilipir. In cele din urma, Alexis Tsipras nu a mai avut de ales, decat sa se supuna cererilor creditorilor, daca voia sa mentina Grecia in Zona Euro, scrie MarketWatch.

Fraport, care in mod ironic este o companie detinuta majoritar de catre statul german si de guvernele locale, a ales din reteaua de aeroporturi regionale a Greciei doar acele aeroporturi profitabile. Este insa in regula sa lase alte 30 de aeroporturi cu pierderi, si care trebuie subventionate, in mainile unui stat deja falimentar. "Acesta este un model care nu a fost aplicat inca nicaieri in Europa. Grecia se potriveste acum mai mult cu a fi o colonie decat un stat membru UE", a comentat ministrul grec al Infrastructurii Christos Spirtzis, citat de Zeit Online.

Acelasi model de a pune stapanire pe active profitabile la preturi de chilipir va reveni fara indoiala, odata cu incheierea celorlalte privatizari convenite in acordul de salvare. Aeroportul din Atena se afla inca pe taraba, precum si porturile din Piraeus si Salonic. Compania care opereaza reteaua de transport de gaze urmeaza a fi vanduta guvernului din Azerbaidjan, dar mai sunt la vanzare si o companie de electricitate, serviciul postal, o companie de transport ce detine trenuri si autobuze, compania de telecomunicatii a tarii, o autostrada de 648 km si o participatie semnificativa la principala companie de rafinare petroliera.

Participatii la furnizatorii de apa potabila din Salonic si Atena sunt, de asemenea, la vanzare - desi protestul public a asigurat ca 50% plus o actiune ramane in mainile statului. Cu toate acestea, vanzarea acestora va insemna ca logica pietei va dicta viitorul acestor monopoluri asupra furnizarii de apa si canalizare. Praduirea care a inceput acum demasca intreaga sarada din Zona Euro, care se rezuma la un razboi de cucerire cu bani, mai degraba, decat cu arme.

Privatizarea reprezinta o caracteristica standard a mixului de politici neoliberale care urmarescu un guvern mai mic, o interventie a statului redusa si o concurenta mai mare pe piata libera. Dar, privatizarea in cadrul acestui acord de salvare este sinonima cu expropierea, fortand un datornic sa-si vanda argintaria familiei pentru a-si achita datoriile. Dupa impovararea tot mai mare a guvernului elen cu datorii nesustenabile in urma a doua planuri anterioare de salvare - bani care s-au intors preponderent catre banci din Franta si Germania - victorioasele guverne din Zona Euro isi invita acum companiile sa ia parte la impartirea prazii in urma capitularii Syriza.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri