In urma cu un sfert de secol, cand a fost doborat Zidul Berlinului, in lume existau 16 ziduri care sa apere frontiere. In prezent exista 65, finalizate sau in curs de constructie, potrivit cercetatoarei Elisabeth Vallet de la Universitatea din Québec, scrie Mediafax.

De la zidul israelian al segregarii - "zidul apartheidului", cum il denunta palestinienii - la gardurile de 4.000 de kilometri pe care India le ridica la frontiera sa cu Bangladesul sau la enormul dig de nisip care desparte Marocul de regiunile din Sahara aflate sub controlul rebeliunii Polisario - zidurile si barierele au tot mai mare cautare in randul politicienilor dornici sa para fermi fata de probleme legate de migrari si securitate.

In iulie, Guvernul conservator ungur a inceput sa ridice un gard de patru metri inaltime, de-a lungul intregii frontiere cu Serbia, cu scopul de a stavili valul de refugiati din Siria, Irak sau Afganistan.

"Am doborat ziduri - recent - in Europa", comenta atunci un purtator de cuvant al Uniunii Europene (UE). "N-ar trebui sa ridicam altele noi", sublinia el.

Alte trei tari - Kenya, Arabia Saudita si Turcia - isi fortifica frontierele cu scopul de a impiedica infiltrari ale unor jihadisti din tari vecine, Somalia, Irak si Siria.

Iluzia securitatii

Pe langa faptul ca ele constituie simboluri agresive, eficienta lor este relativa, apreciaza specialistii.

"Singurul lucru pe care toate aceste ziduri il au in comun este ca ele constituie mai ales decoruri ale unei piese de teatru", da asigurari Marcello Di Cintio, autorul cartii "Walls: Travels Along the Barricades" (Ziduri, calatorii de-a lungul baricadelor). "Ele dau iluzia securitatii, ci nu o securitate reala", subliniaza el.

In pofida acestor obstacole, imigrantii le surmonteaza pana la urma - cocaina n-a lipsit niciodata pe mesele din Manhattan si nici tigarile de foi, de contrabanda, in Montmartre. Iar in pofida santinelelor care deschideau focul pe loc, nici macar Zidul Berlinului n-a fost niciodata etans.

Sustinatorii zidurilor apreciaza ca scurgerile sunt mai bune ca inundatiile, insa in opinia lui Marcello Di Cintio repercusiunile psihologice ale ridicarii unor astfel de bariere nu pot sa fie ignorate.

Citeste si:

El citeaza batrani din tribul amerindian Tohono O'odham, dintre care unii par ca au murit de durere atunci cand zidul ridicat intre Mexic si Statele Unite i-a despartit de unele dintre locurile lor sacre.

Povestea lor aminteste de ceea ce psihologul berlinez Dietfried Muller-Hegemann a numit, in anii '70, "boala zidului" - niveluri foarte ridicate de depresie, alcoolism si violente familiale in randul celor care traiau in umbra zisului care taia orasul in doua.

Saracii, cel mai afectati

In realitate, zidurile nu schimba cu nimic cauzele profunde ale insecuritatii sau imigratiei. Ridicarea tuturor acestor baricade n-a pus capat cresterii numarului cererilor de azil sau atacurilor teroriste. Ele au determinat grupurile pur si simplu sa se adapteze.

In opinia lui Reece Jones - un profesor la Universitatea din Hawai, autorul lucrarii "Border Walls: Security and the War on Terror in the United States, India, and Israel" (Frontiere ziduri: securitate si razboi impotriva terorismului in Statele Unite, India si Israel) - zidurile sunt eficiente doar impotriva celor mai saraci si mai disperati.

"Cartelurile drogurilor si gruparile teroriste au mijloacele sa le ocoleasca, de cele mai multe ori cu documente false", spune el. "Inchiderea frontierelor nu face decat sa deplaseze problema, determinandu-i pe migranti sa traverseze deserturi teribile sau Mediterana in ambarcatiuni improvizate. Asta nu face decat sa creasca numarul victimelor", subliniaza el.

Peste 40.000 de persoane au murit, incepand din 2000 incoace, incercand sa emigreze, estima anul trecut Organizatia Internationala pentru Migratii (OIM).

"Valurile actuale de migranti fac ca zidurile sa fie, fara doar si poate, necesare pentru politicieni", spune Emmanuel Brunet-Jailly de la Universitatea canadiana Victoria. "Ele trimit la vechie mituri ale frontierei - linia trasata pe nisip.

Opiniei publice ii este mai dificil sa accepte faptul ca o cooperare diplomatica si schimbul de informatii sunt mult mai eficiente pe termen lung", subliniaza el.

Sursa foto: migratie, Shutterstock