Dupa ce au scapat din razboiul devastator din tara lor, milioane de sirieni care au imigrat in tarile vecine, precum Liban, Turcia si Iordania, sunt pusi in fata unei alegeri dure: sa plece catre Europa, unde exista deja o criza grava a migratiei, sau sa se intoarca acasa, in plin bombardament.

Chiar si alegerea de a se indrepta catre Europa nu este o garantie a supravietuirii - multi dintre acestia isi pierd viata in timp ce incearca sa traverseze Marea Mediterana catre Grecia sau Italia sau sa treaca de fortele de ordine de la frontierele tarilor pentru a patrunde ilegal pe teritoriul acestor state. Sunt transportati in conditii inumane, in camioane. Asa s-a intamplat si joi, cand 71 de imigranti au fost gasiti decedati intr-un camion abandonat pe o autostrada din Austria, potrivit Mediafax.

Lipsa locurilor de munca si a serviciilor umanitare de asistenta ii face pe multi dintre acesti refugiati sa plece din tari asiatice sarace, singura solutie pentru cei care nu vor sa se intoarca in mijlocul bombardamentelor din Siria de unde au plecat reprezentand-o drumul spre Europa. "Ce se asteapta sa facem, sa murim in tacere?", acuza Mohammed al-Hariri, citat de AFP, un imigrant sirian care locuieste intr-o tabara de refugiati din desertul Zaatari din nordul Iordaniei, la frontiera cu Siria. Din perspectiva lui, scenariul este clar: "Sirienii au acum doua alegeri: fie se intorc acasa si mor in tara lor, fie emigreaza".

In aceste conditii, milioane de refugiati se indreapta catre Europa, patrunzand in Grecia si Italia dupa ce traverseaza Marea Mediterana in barci pneumatice supraaglomerate, si apoi isi continua drumul prin Macedonia, Serbia si Ungaria catre tarile mai bogate din Uniunea Europeana si din zona Schengen, unde pot incepe o viata noua.

Multi dintre refugiati se indreapta catre insulele grecesti, precum Kos, unde au avut loc confruntari violente intre fortele de ordine grecesti si refugiati in timpul unei proceduri de inregistrare, incidente care s-au soldat cu inchiderea a peste 2.500 de refugiati intr-un stadion de fotbal, pentru mai bine de 32 de ore. Potrivit autoritatilor din Grecia, in momentul izbucnirii conflictelor din Kos, pe insula se aflau 7.000 de imigranti, cei mai multi sositi dinspre coasta Turciei, in doar trei zile.

Printre acestia s-a aflat si Youssef, un bancher sirian in varsta de 29 de ani, descoperit de catre reporterii publicatiei britanice The Guardian. Dupa ce a fost eliberat dupa 32 de ore, prima lui "pretentie" a fost: "Apa. Tot ce vreau este apa".

Cei peste 2.500 de imigranti fusesera inchisi in stadion fara a avea acces la apa, mancare sau toalete, resursele fiind trimise de autoritati abia dupa 16 ore de la inchiderea lor. Dupa ce si-a revenit din soc, Youssef a criticat conditiile inumane in care au fost tratati de autoritatile elene. "Am o diploma de licenta in contabilitate si una de masterat in economie", a precizat Youssef, adaugand: ”Este o rusine sa fim tratati astfel".

Constance Theisen, coordonator al unei echipe trimise de Organizatia Medici fara Frontiere (MSF), care a acordat ingrijiri medicale celor tinuti impotriva vointei lor pe stadion, a declarat pentru The Guardian: "La fiecare 15 minute, avem oameni inconstienti, care sunt carati de familia si prietenii lor. E o situatie scapata total de sub control. Nimeni nu intelege ce se intampla sau daca exista vreun sens in toate acestea".

Potrivit reprezentantilor MSF, doar trei politisti se aflau pe stadion, fiind responsabili de supravegherea procedurilor de inregistrare si de pastrarea ordinii, ceea ce a facut ca operatiunea sa decurga atat de incet, motiv pentru care imigrantii au inceput sa protesteze pentru a primi mai repede actele necesare pentru a pleca spre alte regiuni ale Greciei. "Vrem sa fim inregistrati, vrem sa mancam!", scandau acestia inainte de izbucnirea conflictelor.

"Este prima data cand vedem asa ceva in Grecia - oameni inchisi intr-un stadion si controlati de fortele de ordine. Vorbim despre mame, copii si oameni in varsta. Au fost inchisi acolo, in soare, timp de multe ore", a declarat un purtator de cuvant al MSF, Julia Kourafa, citata de The Guardian, adaugand ca problema migratiei nu poate fi rezolvata in acest mod. "Sa pui oamenii pe un stadion sau sa-i lasi inauntru nu este o solutie a acestei probleme. Acesti oameni sunt refugiati si trebuie tratati ca niste oameni", a mai atras atentia Kourafa, citata de CNN online.

Un loc intr-o barca pentru refugiati: 1.000 euro

Unii dintre imigrantii care incearca sa ajunga din orasul Bodrum de pe coasta turca si insula greaca Kos platesc 1.000 de dolari (900 de euro) pentru un loc intr-o barca pneumatica, potrivit Le Figaro.

Dupa ce obtin statutul de imigrant, multi se imbarca spre Atena, de unde isi continua drumul catre Macedonia, tara unde in urma cu o saptamana a fost declarata stare de urgenta la frontiera de 50 de kilometri cu Grecia, din cauza valului urias de imigranti care sosesc in tara. A fost inchisa granita si au fost blocate astfel peste 3.000 de persoane la intrarea in tara prin punctul Gevgelija, printr-un gard ridicat peste noapte. O zi mai tarziu, cel putin zece imigranti au fost raniti usor de grenade lansate de catre politisti macedoneni in incercarea de a opri patrunderea acestora pe teritoriul Macedoniei.
In apropierea gardului din zona garii din orasul Gevgelija, Rama Kabul, o refugiata din Siria, ii ruga pe politistii macedoneni sa-i permita si fratelui ei sa treaca de gard, dupa ce acesta fusese lasat prins in sarma ghimpata. "M-au luat de acolo si l-au lasat pe el", povesteste Rama cu lacrimi in ochi reporterilor The Guardian. "Vreau macar sa vorbesc cu el", cere Rama.

Citeste si:

    Dupa ce patrund in Macedonia, refugiatii se indreapta catre Serbia. Zilnic, aproximativ 1.000 de persoane isi petrec noaptea in gara din orasul Gevgelija, din sud-estul Macedoniei, pentru a se imbarca in trenul cu ruta spre orasul Tabanovce, din nordul tarii, aflat la frontiera cu Serbia. In disperarea de a ajunge mai repede intr-o tara europeana cu stabilitate economica si din cauza lipsei de bani, multi incearca sa se urce in acest tren fara a plati bilet, al carui pret este de zece euro.

    "Orice tara este mai buna decat tara mea. Tara mea este in plin razboi, nu (exista) viitor, ci doar moarte", marturiseste un tanar imigrant care asteapta in gara din Gevgelija reporterilor The Guardian. "Nimanui nu-i pasa de noi. Stam aici, dormim aici - nici mancare, nici apa, nimic", se plange un alt barbat.
    Ridicandu-si copilul in aer, un alt barbat cere ajutor. "Suntem si noi oameni, suferim - ganditi-va la copiii nostri", se adreseaza el politistilor.

    Citeste si:

      Numai intr-o singura noapte, in Serbia ajung, pe la granita cu Macedonia, cateva mii de persoane. Chiar si dupa ce reusesc sa treaca de granitele tarilor, starea oamenilor este tot mai incerta pe masura ce inainteaza catre tari precum Germania. Cei mai multi dorm pe unde apuca, in parcuri, in gari. Gordan Paunovic, un DJ sarb cunoscut la nivel national, a ramas impresionat de povestea unei familii de sirieni pe care a intalnit-o intr-un parc din Belgrad.

      "N-am putut sa dorm in noaptea aceea, intrebandu-ma daca ar trebui sa-i invit acasa, sa le propun sa faca un dus?", se intreba Gordan Paunovic, citat de AFP. Apoi, alaturi de sotia sa, s-a intors in parc cu mancare pentru familia de sirieni. "Am adus o patura si gustari veritabile, nu fast-food ambalat in plastic, ci ceva care sa ne aminteasca de un moment de repaus in familie. Am mancat in familie, ca niste prieteni", a precizat acesta.

      In Serbia, gestul sau nu a fost singular, cetatenii mobilizandu-se pentru ajutorarea refugiatilor care sosesc zilnic in tara. "Oamenii ne-au adus incontinuu haine, mancare, dar si bani. Ei se joaca si cu ai nostri copii, ajutandu-i sa uite momentele ingrozitoare care ne-au indurerat", povesteste Hiba, o tanara in varsta de 28 de ani, originara din Siria. Ea calatoreste cu sora sa si cu cele trei nepoate catre Germania, unde deja locuiesc cei doi frati ai lor. Jurista de profesie, Hiba spera ca, odata stabilita in Germania, va incerca sa-si aduca sotul si cele doua fiice care au ramas in Damasc.

      "Dupa cosmarul de trei zile de la frontiera Macedoniei, chiar daca politia ne-a batut, ne-am simtit bineveniti in Serbia", adauga ea. Hiba, ca multi alti compatrioti, locuiesc in parcurile din apropierea garilor, dormind pe peluze, in timp ce unii mai norocosi traiesc in corturi.

      Bashar Botros este un alt imigrant sirian care a ajuns pe teritoriul Serbiei. Cand se afla intr-o tabara de refugiati din nordul Serbiei, intr-un oras aflat la granita cu Ungaria, declara pentru repoterii agentiei de presa AP ca Siria "este o tara minunata". El marturisea ca familia lui spera ca va trai acolo pentru tot restul vietilor lor. ”Razboiul nu ne-a permis sa traim ca niste oameni normali", spunea barbatul. Botros vrea sa mearga in Germania si sa se inscrie la facultate, pentru ca, zice el, acolo "sunt cele mai bune universitati din lume". "Sunt foarte entuziasmat, de fapt, sa studiez in Germania", declara el, in timp ce incerca sa invete limba germana de pe telefonul sau mobil.

      Pentru a ajunge in Germania, multi imigranti se indreapta catre Ungaria, unde, potrivit autoritatilor ungare, in doua zile au fost retinuti peste 4.500 de refugiati care au incercat sa treaca frontiera dinspre Serbia, depasind gardul de protectie construit de Ungaria.

      Potrivit unui raport de vineri al Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, peste 300.000 de imigranti au traversat Marea Mediterana anul acesta, in incercarea de a ajunge in Europa, iar aproximativ 2.500 au murit sau au disparut pe durata acestei calatorii. Dintre acestia, aproape 200.000 au ajuns in Grecia, jumatate dintre ei doar in ultimele doua luni, si 110.000 in Italia. Prin comparatie, pe tot parcursul anului 2014, 219.000 de persoane au traversat Marea Mediterana. De asemenea, oficiali germani au declarat ca sunt asteptati peste 800.000 de imigranti in cursul acestui an.

      Sursa foto: Rolf_52 / Shutterstock.com

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Internațional »


      Setari Cookie-uri