Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei ca "nu toata lumea este la bord", relateaza publicatia electronica EUObserver. Pe langa opozitia ferma a Ungariei, Romaniei, Cehiei si Slovaciei, Polonia ar avea o pozitie ezitanta, potrivit unei surse europene, in timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea impotriva, scrie Mediafax.

Concluziile reuniunii, redactate de presedintia luxemburgheza a UE, arata ca "toate statele membre isi confirma disponibilitatea de a participa" la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, insa potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalti ministri ca "disponibilitate" inseamna "voluntar". Asselborn a afirmat insa ca "este prea devreme pentru a adopta o decizie astazi (luni-n.r.)" despre cum pot fi ajutate miile de persoane care isi risca vietile pentru a ajunge in Uniunea Europeana. El a precizat ca planul Comisiei este "o baza pentru un acord" care urmeaza sa fie adoptat in octombrie. "Procedurile trebuie respectate", a subliniat el.

Urmatorul pas este demararea discutiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezinta statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formala sa poata fi luata la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie. Dar o alta reuniune a ministrilor ar putea fi convocata pana la sfarsitul lunii, in urma deciziilor luate de cateva state membre pentru a limita fluxul de imigranti la frontiere.

Germania a impus duminica controale la frontiera cu Austria, determinand masuri similare din partea Austriei, Slovaciei si Poloniei. Olanda a precizat ca nu va urma exemplul Germaniei, dar va spori controalele politiei de frontiera. "Acest Consiliu a permis realizarea unor progrese, a aparut o majoritate calificata asupra principiilor majore pe care voiam sa le aplicam", a declarat ministrul francez de Intrerne, Bernard Cazeneuve, dupa reuniune.

Citeste si:

Insa oficialii UE spera sa evite un vot al majoritatii calificate pentru a adopta propunerea de repartizare a Comisiei in pofida opozitiei anumitor state. Daca fortam un stat membru sa accepte oameni pe care nu ii vrea am putea crea alte probleme, a remarcat un oficial UE. Intre timp, ministrii au adoptat un plan initial al CE care prevede repartizarea a 40.000 de imigranti din Grecia si Italia pe o perioada de doi ani.

Dezbaterea indelungata pe tema repartizarii imigrantilor a fost insotita de alte acorduri, privind sporirea controalelor la frontierele externe si aplicarea unei politici mai puternice de repatriere a celor care nu au dreptul de a ramane in UE. Centre speciale de carantina pentru noii sositi vor fi infiintate in Grecia, pentru amprentarea, identificarea si inregistrarea imigrantilor. Cei care nu indepliesc criteriile pentru protectie internationala ar putea fi retinuti si repatriati. Agrntia de frontiere a UE, Frontex, va avea un rol mai activ in expulzarea imigrantilor.

Planul incude de asemenea crearea unei liste cu tari de origine sigure, din care vor face parte statele din vestul Balcanilor, dar nu si Turcia. Statele membre UE vor putea repatria mai usor imigrantii originari din aceste tari, ale caror cereri de azil sunt respinse. Ministrii au convenit de asemenea sa mareasca fondurile pentru taberele de refugiati sirieni gestionate de UNHCR. Aproximativ patru milioane de sirieni traiesc in tabere, dintre care mai mult de jumatate in Egipt, Irak, Iordania si Liban. Turcia gazduieste 1,9 milioane de sirieni, iar alti 24.000 sunt inregistrati in Africa de Nord. Fondurile suplimentare vor veni de la bugetul UE si de la statele membre.

Sursa foto: Imigranti/Shutterstock