Potrivit jurnalistilor de la RFI, daca un stat refuza refugiatii din cota alocata, ar putea plati o „amenda” de 6.500 de euro pentru fiecare refugiat. Daca accepta, primeste 6.000 de euro pentru fiecare refugiat. Alta propunere: refugiatului i se va limita accesul la beneficiile sociale, iar daca pleaca in alt stat va fi „repatriat” in tara in care a fost repartizat initial, arata Digi24.

Reuniune la Bruxelles, pe tema refugiatilor

Ministrii de Interne din cele 28 de state UE se reunesc marti la Bruxelles pentru a incerca sa aplaneze diferendele cu privire la repartizarea refugiatilor, in timp ce Budapesta si-a consolidat masurile antiimigranti, autorizand armata sa foloseasca arme neletale impotriva lor, relateaza AFP online. Potrivit unor surse apropiate presedintiei luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea sa se inteleaga asupra unui text din care termenul "constrangator" - referitor la cote - sa fie exclus.

Reuniunea ministrilor de Interne este urmata - miercuri - de un summit extraordinar al sefilor de stat si de guvern. Ungaria, o tara tranzitata de 225.000 de migranti de la inceputul anului, si-a dotat luni politia si armata cu noi puteri in cadrul unei "stari de criza cauzata de o imigratie masiva".

Intre aceste masuri figureaza posibilitatea ca armmata sa recurga la armament cu gloante de cauciuc sau pusti cu plasa (Net Gun) impotriva imigrantilor care incearca sa patrunda ilegal in tara. "Frontierele ne sunt in pericol (...). Ungaria si intreaga Europa sunt in pericol", s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind ca intregul continent va fi "inundat" de migranti. "Ei nu ne bat la usa, o forteaza", a spus el. Aceste noi dispozitii au fost analizate cu ingrijorare de catre ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat ca ele vizeaza "refugiati care au fugit de razboi si terorism si care au fost deja supusi unor abuzuri din partea politiei si armatelor in tara lor".

Profund divizate intre Est si Vest, tarile europene incearca, in plus, saptamana aceasta, sa ajunga la acord asupra unui principiu de repartizare in vederea primirii refugiatilor si sa deblocheze un ajutor financiar pentru tarile care se invecineaza cu Siria si gazduiesc aproape patru milioane de sirieni. Exista putine sperante ca se va ajunge la un consens. In pofida unor declaratii exagerate ale lui Orban, tarile din Europa Centrala, reticente fata de sistemul de cote cu caracter constrangator si fata de repartizarea migrantilor in Europa, au dat asigurari ca vor sa se ajunga la un acord european asupra acestei probleme.

"Toti participantii la reuniune sunt foarte atasati de ideea de a se ajunge la o pozitie comuna", a dat asigurari ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei intalniri cu omologii sai polonez, ungur, slovac, leton si luxemburghez, la Praga. "Europa are nevoie de o actiune colectiva" pentru a raspunde cat mai rapid unei "situatii foarte grele", a adaugat el. Catea mii de migranti au intrat luni in Ungaria, din Croatia, dupa care au fost trimisi de catre autoritati la frontiera austriaca, pentru ca sa-si continue de acolo periplul catre Germania, dupa ce aproape 7.000 de persoane au ajuns in acest weekend in Bavaria.

Citeste si:

"Sper sa pot ajunge in curand in Germania, pentru ca mi-am cheltuit toti banii", a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontiera croato-ungar Beremend. "Eu sper sa-mi pot continua studiile in Germania, unde am un prieten care mi-a promis ca ma va ajuta", a adaugat tanarul, in varsta de 23 de ani, inalt, care poarta ochelari de vedere si un sac in culori de camuflaj.

Presedintele francez Francois Hollande a apreciat ca "nicio tara" europeana "nu se poate exonera" de la o repartizare "a refugiatilor care tine de deptul de azil", in contextul in care UE s-a dovedit incapabila sa ajunga la o intelegere asupra repartizarii a 120.000 de refugiati si in care mii de migranti au venit in Europa anul acesta.

Polonia, ostila oricarui sistem cu caracter constrangator, s-a declarat totusi pregatita sa primeasca mai multi refugiati decat prin cotele propuse, cu conditia ca UE sa-si inchida mai bine frontierele externe si sa stabileasca "o lista de tari considerate sigure". Adica un mod de a cere ca imigrantii economici originari din mai multe tari din Balcani, ca Albania sau Kosovo, sa poata sa fie expulzati inapoi acasa.

"Ultima sansa" pentru Uniunea Europeana?

In afara de problema spionoasa a repartizarii migrantilor, europenii ar urma sa discute si despre alte masuri de urgenta in vederea stapanirii crizei migratiei. Presedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz si-a exprimat dorinta ca "maximum de bani" sa fie mobilizati pentru ajutorarea celor trei tari care gazduiesc aproape patru milioane de refugiati pe teritoriile lor, si anume Iordania, Turcia si Libanul.

Un semn al gravitatii acestei crize a migrantilor in Europa - care se adauga tensiunilor din zona euro - este faptul ca Schultz a anuntat "vizita istorica" a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie. Potrivit Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, "ultima sansa a Europei sa ajunga la un raspuns unit si corent" fata de cea mai grava criza umanitara cu care se confrunta din 1945 si pana in prezent.

Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiatilor. El urmeaza sa viziteze marti o tabara de refugiati sirieni din Valea Bekaa, in estul tarii. Luni, directorul Agentiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesitatii instaurarii "de urgenta" a unei politici europene de frontiera "omogene", reclamand astfel UE o "sustinere umana" mai importanta pentru supravegherea frontierelor.

Sursa foto: Mediafax