Aceste alegeri anticipate au fost stabilite dupa ce premierul Alexis Tsipras a pierdut majoritatea in luna august dupa dezertarea unor parlamentari Syriza care s-au opus noilor conditii de bailout (Grecia a trecut prin cinci alegeri parlamentare in ultimii sase ani). Rezultatul scrutinului a fost salutat de catre institutiile europene si piata de obligatiuni in contextul consolidarii legitimitatii coalitiei de guvernare si a stabilitatii Syriza, arata analistii Coface.

Pe termen scurt, re-alesul prim-ministru Alexis Tsipras ar trebui sa aiba suficienta libertate pentru punerea in aplicare a programului de salvare cu care a fost de acord cu aceasta vara si se poate astepta sa beneficieze de sustinere puternica din partea partidului. Cei care au "dezertat" din Siriza au format o formatiune politica separata care insa nu a reusit sa intre in Parlament. Mai mult decat atat, in cazul in care lucrurile asa cum spera, Alexis Tsipras va primi probabil sprijinul unei parti substantiale a opozitiei parlamentare.

Mai multa legitimitate, dar un drum dificil inainte

1. Pe termen lung, frictiuni in cadrul Syriza ar putea reaparea, iar relatiile cu creditorii tarii ar putea deveni din nou tensionate. Alexis Tsipras, care a fost fortat sa accepte conditii dure pentru a treia salvare a Greciei, va continua, probabil, sa lupte pentru a obtine conditii mai bune cu privire la anumite aspecte. Prima revizuire a pachetului de 86 mld. euro va avea loc luna viitoare.

Pentru a fi considerat de "succes", noul guvern trebuie, de asemenea, sa apeleze la reduceri suplimentare ale cheltuielilor cu pensiile si la majorari de taxe si impozite, sa reduca anumite salarii, sa adopte reforme bugetare, sa privatizeze porturile mari ale tarii, compania feroviara si operatorul retelei de energie electrica, precum si liberalizarea pietelor de produse. In plus, punerea in aplicare a reformelor s-ar putea dovedi dificila si de lunga durata, desi au fost adoptate de Parlament. Guvernul, care se confrunta deja cu o lunga lista de "obiective", va trebui, de asemenea, sa se ocupe si de problema costisitoare a imigrantilor.

Citeste si:

2. Gradul de deziluzie in randul populatiei ramane ridicat (alegerile din septembrie au fost marcate de o rata scazuta de participare: 56%), iar fermierii si somerii au planificat deja proteste.

3. Depozitele bancare au scazut semnificativ inainte de instituirea controalelor de capital la finele lunii iunie 2015 (-26% intre septembrie 2014 si acea data), iar expunerile neperformante au crescut la un nivel record (mai mult de 40% din portofoliile de credite ale bancilor). Astfel, noul guvern va trebui sa recapitalizeze bancile si a stabilit un calendar pentru eliminarea controalelor de capital ramase (acestea au fost relaxate in luna iulie pentru intreprinderi si pentru persoane fizice in luna august).

4. Problema datoriei nu a fost inca abordata. Din cauza contextului actual al inflatiei negative si a crizei economice (Coface prognozeaza o contractie a PIB-ului elen de 1,6% in acest an), Grecia nu va fi in masura sa reduca rata datoriei publice, in pofida eforturilor de consolidare fiscala. Asa cum a fost deja spus de catre FMI, sustenabilitatea datoriei poate fi restaurata numai gratie unei reduceri semnificative, mult peste ceea ce a fost considerat pana acum de Zona Euro, care este gata sa re-esaloneze datoria elena, insa unele guverne europene se opun anularii unei parti).

Arvnick / Shutterstock.com