Lideri europeni au ajuns la un acord de cooperare in gestionarea afluxului de migranti din Balcani, dar nu au oferit o solutie rapida la criza care ameninta sa faca alte victime odata cu venirea iernii si sa ridice unele tari europene impotriva altora, relateaza Reuters in pagina electronica, scrie Mediafax.

Reuniti la Bruxelles, in timp ce o femeie si doi copii mureau pe mare in largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel si premierul grec Alexis Tsipras s-au intalnit cu liderii altor noua tari de pe ruta de la Marea Egee catre Germania, folosita de peste o jumatate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) si sarma ghimpata.

Dupa negocieri care au inceput duminica seara cu ceea ce unii oficiali au numit o runda de atacuri furioase intre lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajeaza sa coopereze printr-un plan de actiune in 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri in centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumatate in Grecia.

"O actiune unilaterala poate declansa o reactie in lant", se arata in declaratia comuna - ceea ce reflecta deja un fapt, in contextul in care diverse state si-au inchis frontierele sau au condus ori lasat autobuze pline cu migranti neinregistrati la frontierele vecinilor lor. "Tarile afectate trebuie, de aceea, sa discute unele cu altele. Vecinii trebuie sa coopereze de-a lungul rutei", se arata in document.

"Am spus foarte clar ca politica mutarii pur si simplu a persoanelor trebuie sa inceteze", a declarat Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.

Merkel, a carei cota de popularitate scade dupa ce a deschis frontierele Germaniei unor sute de mii de sirieni, a cerut reuniunea la doar zece zile dupa ultimul dintr-o serie de summituri UE in format complet dedicate crizei migratiei. Ea a declarat ca este urgent sa se ajunga la o solutie umana pentru zecile de mii de oameni blocati la frontiere in Balcani, in frig si ploaie.

"Imaginile din ultimele zile nu sunt in concordanta cu valorile noastre", le-a spus ea jurnalistilor, dupa ce a obtinut acordul participantilor in vederea oferirii de adapost, hrana si ingrijire migrantilor, cu ajutorul, dupa caz, al UE sau unor imprumuturi internationale avantajoase. "Europa trebuie sa arate ca este un continent al valorilor, un continent al solidaritatii",a subliniat ea, adaugand ca "acesta este un bloc in constructie... dar avem nevoie sa adoptam multe alte masuri".

Ea a subliniat, de asemenea, asupra necesitatii continuarii negocierilor cu Turcia, principala tara de tranzit catre Europa nu doar pentru refugiati sirieni si irakieni, ci si pentru numerosi afgani si pakistanezi, considerati de catre UE "imigranti economici", pe care nu-i doreste.

Grecia, in centrul atentiei

Tsipras s-a declarat multumit de rezultat. Un lider de stanga cu o relatie dificila cu Berlinul si Bruxellesul dupa ce a fost ales in ianuarie, el a promovat o abordare riscanta inainte de acordul din iulie care a mentinut Grecia in zona euro.

Grecia, aflata in prima linie a valului de migranti anul acesta, a fost criticata pentru ca nu a implementat legislatia UE cu privire la inregistrarea nou-venitilor. Potrivit unor oficiali, Tsipras s-a opus initial indemnurilor ca Grecia sa-si extinda considerabil adaposturile pentru azilanti si sa accepte paza suplimentara la frontiere din partea altor state UE.

Cu toate acestea, acordul final include un angajament elen in vederea suplimentarii, pana la sfarsitului, cu 30.000 a numarului locurilor in centre pentru migranti. Potrivit unor oficiali, Grecia are in prezent 7.000-10.000 de locuri. Alte 20.000 de persoane urmeaza sa primeasca gazduire privata in Grecia, se arata in declaratie, iar alte 50.000 de locuri urmeaza sa fie create in tari situate mai la nord, de-a lungul rutei.

Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR) urmeaza sa coopereze cu guvernele in cadrul acestui program. Alte state UE, frustrate de faptul ca aproape jumatate de milion de oameni au putut traversa anul acesta Grecia in mare parte fara sa fie inregistrati, folosesc un amestec de stimulente financiare si promisiuni pentru a accepta azilanti din Grecia - daca Atena coopereaza si, dupa saptamani de amanari, incepe sa-i inregistreze pe cei care sosesc.

Un alt element al planului consta in faptul ca Slovenia, o tara membra UE, urmeaza sa primeasca luna acesta 400 de politisti suplimentari pentru a gestiona afluxul de migranti, dupa ce Ungaria si-a inchis frontiera cu Croatia.
Premierul sloven Miro Cerar, care inainte de reuniune a avertizat, un ecou al opiniei altor lideri, ca un esec al reuniunii ar putea conduce la destramarea Uniunii Europene insasi, a catalogat acordul drept "un pas in directia buna".

El a apreciat ca planul lui Juncker de coordonare a unui schimb de informatii intre tarile din Balcani, dintre care unele se afla in UE, iar altele nu dar doresc sa adere, ar urma sa ajute la reducerea haosului. Schimburi de replici intre foste republici iugoslave au trezit amintiri dureroase in regiune.

"Daca nu livram actiuni concrete, cred ca Europa va incepe sa se destrame", a declarat Cerar inainte de reuniune.
Premierul ungar Viktor Orban, care a ridicat garduri la frontierele cu Serbia si Croatia, a participat, de asemenea la reuniune. El a criticat dur accentul pus de Merkel asupra impartirii poverii azilantilor intre cele 28 de state membre UE conform unui sistem de cote si a apreciat ca europenii ar trebui sa se opuna imigrarii in masa a musulmanilor.

In acceasi zi in care victoria zdrobitoare a euroscepticilor de dreapta din Polonia in alegerile parlamentare a relevat o neincredere populara tot mai mare in UE si in frontierele sale deschise, liderii reuniti la Bruxelles au subliniat totodata ca UE urmeaza sa intensifice repatrierile celor considerati ca nu au nevoie de azil, provenind in principal din Asia de Sud. Merkel a subliniat, insa, ca gasirea unor solutii pe termen lung la criza migratiei va mai necesita timp.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri