Sectiile de votare au fost deschise duminica dimineata, in acest scrutin legislativ in care se infrunta coalitia de stanga aflata la putere a premierului in exercitiu Zoran Milanovici si alianta liderului opozitiei conservatoare Tomislav Karamarko. Urnele urmeaza sa fie inchise la ora 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei), iar primele rezultate partiale sunt asteptate duminica seara, potrivit Mediafax.

Aceste prime alegeri legislative de cand fosta republica iugoslava a aderat in 2013 la Uniunea Europeana (UE) sunt percepute de catre opozitia conservatoare de dreapta (HDZ) ca o ocazie pentru a reveni la putere, profitand de bilantul contestat al Guvernului de stanga in exercitiu si de o situatie de recesiune cvasipermanenta care dureaza din 2009. "Croatia Patriotica", creata in jurul HDZ, care potrivit sondajelor dispunea de un avans confortabil inaintea victoriei candidatei sale Kolinda Grabar Kitarovic in alegerile prezidentiale de la inceputului anului, se afla acum cot la cot cu coalitia "Croatia creste" dominata de SDP (centru-stanga) a premierului in exercitiu Zoran Milanovici.

Pentru Milanovici, aparitia crizei migratiei la jumatatea lui septembrie, cand in Croatia au ajuns peste 300.000 de refugiati in drum catre Europa Occidentala, a reprezentat ocazia de a deturna atentia de a esecul Guvernului in a implementa reforme indispensabile pentru relansarea economiei. "Guvernul a avut sansa sa vada aceasta criza impingand in fundal toate celelalte teme" de dezbatere electorala, noteaza analistul politic independent Davor Djenero.

Milanovici a dat dovada de empatie fata de migranti, dar si de fermitate fata de tarile vecine. El a condamnat decizia Ungariei de a-si inchide frontiera si a criticat Serbia pentru modul in care a gestionat criza, afirmand totodata ca el tine inainte de orice altceva sa protejeze interesele Croatiei. "Domnul Milanovici parea mort din punct de vedere politic in urma cu sase luni, dupa un mandat care a fost un esec total. De-acum pare resuscitat din punct de vedere politic, intr-o oarecare masura", considera Djenero.

Problema locuri de munca, in Croatia

Opozitia si liderul ei Tomislav Karamarko, care au dus o campanie in care s-au sprjinit inainte de toate pe o retorica nationalista, au incercat de asemenea sa joace cartea migrantilor, dar fara prea mare succes. "El a fost interesat sa vada cum au incercat rivalii sai sa exploateze criza migratiei, fara sa stie care atitudini aveau sa fie bine primite de catre alegatori", explica Josip Glaurdic, un specialist in Europa de Sud-Est la Universitatea Cambridge.

Citeste si:

La Zagreb, la un miting electoral SDP, multimea inarmata cu steaguri croate si-a exprimat ingrijorarea mai ales fata de viitorul economic al fostei republici iugoslave. "Cheia este crearea de locuri de munca, astfel incat tinerii sa ramana in tara", a declarat o bucatareasa, Jelena, in varsta de 31 de ani, referindu-se la miile de croati care s-au exilat, in ultimii ani, in Europa de Vest, in cautarea unor locuri de munca.

Dificultatile economice ale Croatiei continua - rata somajului era, in septembrie, de 16,2%, dintre care 43,1% in randul tinerilor. Datoria publica a luat proportii - aproape 90% din PIB -, ceea ce face din economia croata una dintre cele mai sarace din UE. PIB-ul si-a mai revenit in primele trei trimestre ale acestui an, dar analistii apreciaza ca principalii doi rivali in alegerile legislative nu au oferit o solutie credibila in vederea redresarii eficiente a economiei si nici in vederea rezolvarii problemei pe care o ridica o administratie ineficienta si disproportionata.

De asemenea, niciuna dintre coalitiile favorite nu pare in masura sa obtina majoritatea duminica, ceea ce s-ar putea dovedi in favoarea micilor partide si le-ar putea plasa in situatia de a obtine un rol important. "Oricare ar fi invingatorul, se va confrunta cu vremuri grele", avertizeaza Glaurdic.