Siria se confrunta, inca din luna martie 2011, cu revolte reprimate violent si cu un conflict militar intre serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, fortele opozitiei si grupuri teroriste, inclusiv organizatia sunnita Statul Islamic. Mai mult, o coalitie militara condusa de catre Statele Unite efectueaza, din septembrie 2014, atacuri aeriene impotriva fortelor care reprezinta Statul Islamic si altor extremisti. Rusia, un aliat apropiat al presedintelui sirian Bashar al-Assad, si-a inceput atacurile aeriene impotriva fortelor rebelilor din cadrul opozitiei si gruparii jihadiste pe 30 septembrie.

Conflictul din Siria nu poate fi descris drept un razboi doar intre marile puteri militare ale lumii, Rusia si Statele Unite / NATO prin intermediari (proxy war), ci exista mai mult decat evident diferite alte straturi si dimensiuni de interventii si agende externe. Ar putea suna ca o exagerare, dar conflictul din Siria este un razboi in care toata lumea participa, cu foarte putine aliante autentice. Desi, aproape toti participantii in razboiul sirian au interes comun, de un anume fel, cu ceilalti actori, in acelasi timp, exista si dezacorduri majore si chiar conflicte intre acestia, astfel incat, ne aflam in situatia in care nu putem considera macar doi actori in regiune drept aliati.

Dimensiunea interna a razboiului din Siria creeaza, totusi, o imagine asupra noului Razboi Rece global din Statele Unite si Rusia a sferelor de influenta si regional din Golf de natura religioasa si nu numai, care face ravagii in aceasta tara. Exista, asadar, mai multe "razboaie" jucate prin intermediari in Siria si pot fi rezumtate dupa cum urmeaza:

1. Razboiul intern din miscarea Wahhabi

Situat in centrul civilizatiei islamice, wahhabismul a cunoscut o propagare rapida in diferite zone ale islamului sunnit, inspirand miscari cu caracter extremist precum al-Qaida in Afganistan, miscarile islamiste din Egipt. Contrar ipotezei ca in Siria, de dinainte de conflict, exista o tendinta moderata si progresiva a islamului, aliniata cu regimul alauit condus de Bashar al-Assad, in randul grupurilor rebele sunite situatia era tocmai invers. Nici nu ar fi putut fi altfel din moment ce sponsorii rebelilor sirieni sunt Turcia, Qatar si Arabia Saudita.

Cu toate acestea, in cadrul miscarii fundamentaliste Wahhabi se desfasoara pe teritoriul sirian un razboi intern de impartire a zonelor de influenta intre "sponsori", care asmuta factiunile de rebeli wahhabiste una impotriva celeilalte. Regimul saudit, regimul din Qatar, al-Qaida (frontul Al-Nusra) si Statul Islamic: toate cele patru factiuni sunt wahhabiste si fiecare dintre acestea incearca sa domine soarta miscarii fundamentaliste Wahhabi.

2. Razboiul dintre Iran si Arabia Saudita

Actualele probleme complicate sunt mai usor de deslusit atunci cand urmezi firul istoriei si povestea dintre arabi si persani, suniti si siiti, precum si animozitatile de lunga durata dintre cele doua grupuri. Desi siitii reprezinta o minoritate in lumea islamica, comparativ cu numarul de suniti, bastionul acestora in zilele prezente - Iran - impreuna cu rasturnarea regimului sunit al lui Saddam Hussein In Irak si aliante cu grupuri precum Hezbollah - au ajutat aceasta ramura islamica sa isi extinda influenta siita in intreaga regiune.

Toata aceasta situatia nu convine mai deloc regimului sunit din Arabia Saudita. De altfel, cele doua parti sunt angajate, in lupte prin intermediari in diferite parti ale regiunii, din Yemen si pana in Liban si Siria. Conflictul din Arabia Saudita si Iran, care sustine ramurile siite din Siria conduse de Bashar al-Assad, tinteste dominatia politica si hegemonia religioasa.

3. Razboiul dintre suniti si siiti

Conflictul dintre cele doua ramuri principale ale islamului, siiti si suniti, are valente mai mult decat istorice si dateaza de secole, dar a luat avant si s-a ajuns la situatia extrem de volatila de astazi odata cu dorinta exprimata in cancelariile occidentale sau pe holurile NATO de a implementa planul pentru "Noul Orient Mijlociu", care viza o redesenare a granitelor statelor din aceasta regiune, cu scopul de a aplana conflictele persistente de pana atunci.

Balanta dogmatica a puterilor in Orientul Mijlociu se imparte tabara araba sunita condusa de Sauditi (Maroc, Egipt, Sudan, Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Qatar, Kuweit si Iordania), tabara siita condusa de Iran (Iran, Siria, Iraq), statele sunite non-arabe (Pakistan, Turcia) si zonele de conflict (regiunea controlata de Statul Islamic din Siria si Iraq, Yemen). Astfel, actualul razboi dintre suniti si siiti a fost mai degraba "provocat".

4. Razboiul dintre Rusia si Statele Unite

Noua versiunea de Razboi Rece intre Statele Unite si Rusia a aparut odata cu 2006, moment in care Shanghai Cooperation Organisation (SCO), compusa din China, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Russia, Tajikistan si Uzbekistan, a lansat un atac speculativ asupra dolarului american, in urma esecului Statelor Unite de a implementa planul "Noului Orient Mijlociu", prin razboiul din Liban.

Tensiunile s-au agravat in ultmul deceniu, dupa conflictul din Georgia, Primavara Araba si revolutia din Ucraina. In acel moment Statele Unite au devenit euforice, stiind ca fara Ucraina, Rusia nu va putea niciodata fi o putere mondiala, asa cum Zbigniew Brzezinski a anticipat. Ca urmare, Rusia s-a vazut nevoita sa actioneze intr-o maniera care ii va distruge imaginea creata cu greu dupa caderea Uniunii Sovietice. Trupele ruse stationate in Crimea, ajutate de fortele speciale care s-au infiltrat in toate sectoarele guvernamentale cu suportul populatiei locale, au preluat controlul peninsulei, importanta din punct de vedere geostrategic.

Conflictul din guvernul rus si cel american nu au mai atins actualul nivel de tensiune de la destramarea Uniunii Sovietice. Conflictul dintre cele doua mari puteri din Ucraina si Siria, precum si alte regiuni, au impins ambele tabere sa recurga la trucuri si metode de specifice Razboiului Rece, inclusiv la confruntari armate prin intermediari radicali.

5. Confruntarea dintre identitatile musulmane

Arabia Saudita, Turcia si Iran nutresc speranta fiecare de a isi pune amprenta nationala asupra miscarii politice de islamista din regiune. Turcia, in special, incearca sa se pozitioneze in lumea islamica drept poarta dintre Europa si Orientul Mijlociu. In acelasi timp, sperantele economice ale Turciei merg catre conflictul din Ucraina ale carui consecinte ar putea insemna mutarea livrarilor de gaze naturale Gazprom in Turcia. Daca rusilor li se vor alatura si producatorii de petrol din Orientul Mijlociu, Turcia ar putea deveni hub-ul energetic al Europei.

In al doilea rand, populatia kurda din Siria reprezinta una dintre cele mai mari ingrijorari regionale ale Turciei, ceea ce "accidental" o pozitioneaza impotriva Statele Unite, care in ultimii ani i-a favorizat pe kurzi in pofida populatiei sunite si chiar siite, pana la a-i si inarma in conflictul Sirian.

Sursa foto: Siria / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri