Criza ucraineana

In pofida progreselor inregistrate prin aplicarea Acordului Minsk II, semnat in februarie, Occidentul continua sa acuze Rusia de alimentarea conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit in martie 2014 si soldat pana acum cu circa 9.000 de morti. "Rusia continua sa ofere sustinere insurgentilor din estul Ucrainei folositi ca intermediari", acuza, la inceputul lunii decembrie, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa.

La randul sau, Moscova avertiza ca misiunea Statelor Unite de antrenare a membrilor serviciilor de securitate ucrainene risca sa aiba consecinte pentru situatia din estul Ucrainei. Statele Unite antreneaza membri ai serviciilor de securitate ucrainene incepand din 2014.

Conflictul sirian

Tensiunile dintre Moscova si Alianta Nord-Atlantica s-au mutat, de cateva luni, in Siria, tara care se confrunta de cinci ani cu revolte reprimate violent si cu un conflict militar intre serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, fortele opozitiei si grupuri teroriste, inclusiv organizatia sunnita Stat Islamic, bilantul depasind 250.000 de morti. In contextul in care Statele Unite si aliati precum Franta si Marea Britanie cer inlaturarea Administratiei de la Damasc, Rusia a intervenit militar, incepand din octombrie, pentru a-i oferi sustinere presedintelui Bashar al-Assad. Moscova sustine ca ataca exclusiv pozitii ale organizatiei teroriste Stat Islamic, dar NATO a denuntat bombardamente asupra fortelor opozitiei, sprijinite de Occident.

In acest context, Siria a devenit practic un teren de lupta prin intermediari intre NATO si Rusia, pentru afirmarea influentei strategice.

Tensiuni Rusia - Turcia

Interventia Rusiei in Siria a fost marcata de doborarea unui bombardier rus Suhoi Su-24 de catre Turcia, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turca, unul dintre cele mai grave incidente produse in ultimele decenii intre Alianta Nord-Atlantica si Moscova. Ankara sustine ca avionul militar rus intrase cateva secunde in spatiul aerian turc. Moscova a explicat ca avionul nu a intrat deloc in spatiul aerian turc, iar presedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat ca incidentul va avea "consecinte grave". Ca reactie, Moscova a trimis sisteme antiaeriene S-400 in Siria, avertizand ca va dobori orice avion turc care ar intra ilegal in spatiul sirian, si a impus o serie de sanctiuni economice Turciei.

La randul sau, Alianta Nord-Atlantica a trimis echipamente militare suplimentare pentru monitorizarea spatiului aerian turc, dar a impus Ankarei proceduri mai stricte, pentru evitarea doborarii din nou a vreunui avion militar rus.

Instalatiile antibalistice NATO din Romania

O alta sursa de tensiuni cu Rusia este planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice in Romania si Polonia. Rusia considera ca sistemele militare sunt indreptate impotriva sa, desi Alianta Nord-Atlantica a dat asigurari ca sunt vizate capacitatile balistice ale unor tari precum Iranul.

Sistemul antiracheta de la Deveselu (judetul Olt) a devenit functional in 18 decembrie, iar ministrul roman de Externe, Lazar Comanescu, si oficiali NATO au evidentiat componenta defensiva a acestuia.

Rusia a avertizat in mod repetat ca elementele antiracheta de la Deveselu reprezinta incalcari ale Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), cerand Romaniei si Statelor Unite sa constientizeze "responsabilitatea" montarii acestor sisteme si sa renunte la plan cat nu era "prea tarziu".

Dupa inaugurarea sistemului din Romania, Ministerul rus de Externe a transmis: "Am exprimat in mod repetat pozitia si evaluarile privind planul sistemului antiracheta al SUA si am notat ca proiectul intra in contradictie cu masurile de consolidare a securitatii si stabilitatii internationale. Cu toate acestea, Statele Unite si aliatii continua sa lucreze la acest program destabilizator si periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai putin credibile. Pe 18 decembrie au fost finalizate lucrarile de constructie la Deveselu, in Romania. Dupa fixarea si testarea echipamentelor, baza va intra in faza de pregatire operationala in prima jumatate a anului 2016. Instalatii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antiracheta. (...) Acest lucru ne permite sa consideram prezenta lor o incalcare a prevederilor Tratatului INF de catre Statele Unite".

Citeste si:

Pe fondul acuzatiilor formulate de Rusia de nenumarate ori in ultimul an, Presedintia Statelor Unite a dat asigurari ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF).

Insa presedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lasat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la sistemele antiracheta instalate de Statele Unite in Europa de Est, precizand ca armata rusa a dezvoltat armament care poate distruge orice instalatie antibalistica. "Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatilor fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform carora sistemele antiracheta din Europa de Est ar viza amenintarile balistice din partea Iranului si Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Statelor Unite, de a dobandi superioritate militara. "Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

Vladimir Putin a atras atentia ca extinderea sistemului antiracheta al Statelor Unite in Europa de Est reprezinta o amenintare la adresa capacitatilor nucleare ruse, exprimand preocupare ca infrastructura ofensiva a NATO se apropie de frontierele ruse si evocand un scenariu "foarte periculos".

Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul.

Extinderea NATO

La inceputul lunii decembrie, ministrii de Externe ai statelor NATO au invitat statul Muntenegru sa devina al 29-lea membru al Aliantei Nord-Atlantice. Muntenegru va fi al treilea stat din Balcanii Occidentali care adera la NATO, dupa Albania si Croatia.

Ca reactie, Presedintia Rusiei a avertizat ca extinderea Organizatiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO) va atrage masuri de retorsiune din partea Moscovei. Ministerul rus de Externe a subliniat ca admiterea statului Muntenegru in NATO risca sa destabilizeze sistemul de securitate euro-atlantic. "Decizia NATO de initiere a negocierilor pentru admiterea statului Muntenegru reprezinta un act cu valente de confruntare care risca sa destabilizeze sistemul de securitate euro-atlantic. O noua serie de extindere a Aliantei Nord-Atlantice afecteaza in mod direct interesele Rusiei si va atrage masuri simetrice", a transmis Ministerul rus de Externe.

Pe fondul nemultumirii, Rusia a transmis ca intentioneaza sa intensifice cooperarea cu Serbia, inclusiv in domeniul "securitatii europene". "Suntem pregatiti sa intensificam si sa extindem cooperarea cu Serbia, inclusiv in domeniul economic si in cel al securitatii europene", a semnalat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dupa o intrevedere cu presedintele Serbiei, Tomislav Nikolici. "Apreciem foarte mult contributia personala a dumneavoastra la eforturile de consolidare a parteneriatului intre Rusia si Serbia", i-a transmis Serghei Lavrov lui Tomislav Nikolici.