Sursa informatii: Fortune.com
Brexit - Iese Marea Britanie din UE?
Brexit, un termen oarecum necunoscut acum la final de 2015, dar asa cum s-a intamplat cu Grexit, vom tot auzi de acesta pana in iunie. Marea Britanie va organiza un referendum, eventual inca de la mijlocul anului 2016, daca sa paraseasca sau nu UE. Tot mai mult ideea de referendum a fost redusa la dilema daca Londra ar trebui sa opreasca imigrantii din Polonia, Romania si din alte parti ale lumii care ajung in regat si solicita beneficii sociale. Ca urmare, daca Marea Britanie alege sa paraseasca UE, decizia va reprezenta faptul ca, pentru multi britanici originari, statutul de membru a devenit sinonim cu imigratia necontrolata si pentru ca, in acelasi timp, partidele politice au gasit mai usor sa arunce vina pe imigranti pentru problemele sociale.
Daca alegatorii din Marea Britanie decid sa paraseasca Uniunea Europeana, piata unica, cea mai importanta realizare a constructiei europene, s-ar reduce cu pana la 16% peste noapte. Mai abstract, pietele financiare europene vor fi perturbate si va fi primul caz in care o tara va parasi UE de la infiintarea sa, in 1957. Efectul de contagiune va avea loc, de asemenea, peste tot in Europa. Anumite fortele regionale care considera ca spargerea structurilor politice existente reprezinta cea mai buna sansa catre dobandirea fericirii (precum Scotia, Catalonia sau Flandra pentru inceput) vor lua avant. Instabilitatea care va urma ar putea afecta perspectivele de crestere economica pentru Europa pe o perioada de ani de zile.
PHOTOCREO Michal Bednarek / Shutterstock
Austeritate si reforme istovite
Chiar si fara contributia din partea alegatorilor din Marea Britanie, fortele care actioneaza spre a destrama zona euro, inima economica a UE, sunt mai puternice ca niciodata. Atata timp cat BCE continua sa inabuse riscurile sistemice cu lichiditate nelimitata, cel mai rau scenariu ar trebui sa fie evitat, economia ar trebui sa continue sa creasca, iar somajul sa continue sa scada.
Dar, problemele fundamentale nu vor disparea: Grecia se afla inca in incertitudine; creditorii pretind ca este solventa, iar guvernul se joaca de-a reforma. In Portugalia, in octombrie, si in Spania, acum doua saptamani, alegerile generale au respins masurile de austeritate impuse prin planurile de salvare din 2011 si 2012, dar exista nimic coerent care sa le inlocuiasca. Irlanda, singurul membru al zonei euro care va avea alegeri nationale anul viitor, pare setat sa faca la fel.
Kostas Koutsaftikis / Shutterstock.com
Terorism si imigranti extracomunitari
Socuri ale atacurilor de la Paris vor continua sa persiste in economiile europene si vor fi amplificate daca teroristii au in plan si alte atac de mare impact. Turismul intern, care a generat 450 miliarde de dolari pentru UE in 2013, va avea de suferit grav daca destinatiile importante, cum ar fi Paris, vor deveni tinte de rutina facile pentru Statul Islamic si simpatizantii sai. Comertul transfrontalier ar putea avea de suferit, de asemenea, in cazul in care solicitatile sporite de securitate (impreuna cu panica creata de intrarea in Europa a unui val urias de migranti musulmani) provoaca restabilirea frontierelor interne. Acordul Schengen privind libera circulatie in UE este, alaturi de moneda euro si piata unica, unul dintre pilonii Europei moderne.
Pe mana cui cade Libia?
Statele UE se abtin deocamdata de la a se angaja cu trupe terestre intr-un un razboi civil cu multe fete in Siria, care continua sa se inrautateasca. Cu toate acestea nu vor putea evita sa fie atrase in Libia daca Statul Islamic isi extinde tentaculele la usa de sud a Europei. Petrolul si gazele naturale din Libia sunt cruciale pentru economia Europei (in special pentru Italia).
Astfel, cel mai rau cosmar al Europei ar fi ca Statul Islamic sa destabilizeze coasta de sud mediteraneana de la Egipt la Algeria, cauzand un nou val de refugiati, imigranti si jihadisti. O interventie acum nu ar fi lipsita de riscuri, mai a ales daca UE va incerca sa reconstruiasca un stat stabil. Dar, in acelasi timp, riscurile de a nu interveni cu greu par mai reduse.
MattiaATH / Shutterstock
Nici bancile nu mai sunt ce au fost
2016 va fi anul in care va fi pus in functiune un proiect fara precedent la nivelul Uniunii Europene, ca raspuns la criza financiara. Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezolutie (MUR) va forma, impreuna cu Directiva de instituire a unui cadru pentru redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a intreprinderilor de investitii (Directiva BRR), noua viziune institutionala in materia rezolutiei bancare la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, de la 1 ianuarie, BCE ca autoritate de reglementare va beneficia de noi puteri "zdrobitoare" de a inchide bancile insolvabile sau subcapitalizate, sa actioneze procesul de "bailing in", chiar cu emisiunile de obligatiuni de rang inalt sau din banii deponentilor mari daca este nevoie, cu menirea de a elimina bancile "zombie". Dar, aceste transferuri brutale de avere, de la o clasa la alta, va provoca furtuni politice, urate de catre guvernele locale.
In Portugalia, guvernul a optat, totusi, pentru un alt plan de salvare finantat din banii contribuabililor, mai degraba decat sa lase clientii de retail cu depozite sa inregistreze pierderi, pentru ca nu au citit cu atentie cuvintele scrise cu litere mici de pe contractele de produse de investitii, despre care au crezut ca erau depozite (si, prin urmare, asigurate), dar s-au dovedit a fi datorii subordonate. Cu noul mecanism de Rezolutie, depozitele vor fi la fel de sigure ca si activele in care bancile investesc. In cazul Italiei, de exemplu, acest lucru inseamna un volum al creditelor neperformante echivalent cu peste 20% din PIB si alti 400 miliarde de euro in obligatiuni emise de un guvern care se afla pe o cale lenta spre faliment.
