Deflagratia, auzita pe o raza de cativa kilometri, a proiectat o adevarata ploaie de fragmente in flacari, intr-o zona situata la cateva sute de metri de sediile ministerelor Justitiei si Internelor, unui tribunal si fostului sediu al Biroului premierului turc, conform Mediafax.

"Aceste atacuri, care ne ameninta integritatea tarii si solidaritatea natiunii, nu ne slabesc vointa de a lupta impotriva terorismului, ci ne intaresc hotararea", a declarat, citat intr-un comunicat, presedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Atacul nu a fost revendicat, insa doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate au declarat ca primele elemente ale anchetei sugereaza implicarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara organizatie terorista, sau a unei frupari afiliate acestuia.
Ministrul de Interne Efkan Ala a declarat ca numele organizatiei responsabile probabil va fi dezvaluit luni, odata cu incheierea primelor investigatii.

"S-au facut descoperiri importante", a declarat el, fara sa ofere alte detalii, la finalul unei reuni cu premierul Ahmet Davutoglu, seful serviciilor de informatii si reprezentanti ai serviciilor de securitate.

"In aceasta (duminica) seara, civili care asteptau intr-o statie de autobuz au fost vizati de un atentat terorist comis cu ajutorul unei masini-capcana", a adaugat ministrul de Interne.

- Avertisment american

Atacul a avut loc la doua zile dupa ce Ambasada Statelor Unite la Ankara a avertizat ca exista riscul unui atentat vizand cladiri publice in cartierul Bahcelievler, situat la cativa kilometri de locul exploziei.

Potrivit ministrului Sanatatii Mehmet Muezzinoglu, 30 de persoane au fost ucise la locul atentatului, iar alte patru au murit la spital.
Un bilant anterior anunta cel putin 32 de morti.

Atacul a fost comis de una sau doua persoane, incluse in bilantul mortilor. Alte 19 persoane ranite se afla in stare critica, a adaugat Muezzinoglu.

Potrivit unei surse din cadrul politiei, atacul pare ca a fost comis de doua persoane - un barbat si o femeie. Capul acesteia din urma a fost gasit la aproximativ 300 de metri de locul exploziei.

Citeste si:

Unul dintre reprezentantii Securitatii, intervievat de Reuters, a declarat ca masina-capcana folosita in atac era un BMW, provenind de la Viransehir, un oras situat in sud-estul Turciei, o regiune cu populatie majoritar kurda, iar Soimii Libertatii din Kurdistan (TAK), o grupare afiliata PKK potrivit autoritatilor, se afla printre principalii suspecti.

Precedentul atac cu masina-capcana, comis pe 17 februarie intr-un cartier in care se afla cartierul general al armatei, Parlamentul si sediile unei serii de institutii, a fost revendicat de catre TAK, care se prezinta drept o organizatie disidenta a PKK.

Explozivii utilizati duminica seara erau de acelasi tip cu cei folositi pe 17 februarie, iar cuie si bile au fost adaugate pentru a provoca un impact cat mai mare, a adaugat aceasta sursa din cadrul politiei.

Partidul prokurd HDP, a treia cea mai importanta formatiune in Parlamentul turc, pe care presedintele Erdogan o acuza ca actioneaza in ascuns in favoarea PKK, a condamnat un "atentat salbatic".

- NATO isi exprima solidaritatea

Imagini filmate la fata locului surprind fragmente din care iese fum, in fata a ceea ce pare sa fie intrarea intr-un pasaj subteran.
Explozia a avut loc intr-o intersectie foarte aglomerata si la o ora de varf - 18.43 (18.43, ora Romaniei), a precizat postul public TRT.

Postul a adaugat ca explozia a atins un autobuz care transporta aproximativ 20 de persoane, in apropierea Parcului Guven si Pietei Kizilay.
Justitia a dispus inchiderea accesului la Facebook si Twitter, dupa ce imagini cu explozia au fost partajate pe aceste retele de socializare.
Atacul a fost condamnat unanim in strainatate. Ministrul francez de Externe Jean-Marc Ayrault a denuntat un "Atac terorist barbar", iar presedintele rus Vladimir Putin un atentat "inuman".

"Toti aliatii NATO sunt solidari cu Turcia, hotarati in determinarea lor de a lupta impotriva terorismului sub toate formele acestuia", a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

De la inceputul campaniei sale armate pentru independenta kurzilor in Turcia, in 1984, PKK a vizat intotdeauna in mod direct fortele de securitate si a anuntat ca nu vizeaza civili.

Pe de alta parte, organizatia Statul Islamic (SI) a comis cel putin patru atacuri cu bomba in Turcia, incepand din iunie 2015 si pana in prezent.

Sursa foto: photo story / Shutterstock