El a facut acest lucru la o luna de la lansarea dezvaluirilor comune ale Consortiului International al Jurnalistilor de Investigatie (ICIJ) si celor 100 de publicatii partenere ale acestuia, inclusiv Le Monde, in baza celor 11,5 milioane de documente pe care li le-a furnizat.

Jurnalistii de la cotidianul din Munchen au confirmat ca acest text a fost transmis de catre John Doe, care a folosit aceleasi metode de verificare a identitatii ca in timpul precedentelor lor intalniri online.

Le Monde si alte 108 redactii din 70 de tari, coordonate de Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatie, au avut acces la o masa de informatii fara precedent care proiecteaza o lumina cruda asupra lumii opace a finantelor offshore si paradisurilor fiscale.

Cele 11,5 milioane de fisiere provin din arhivele cabinetului panamez Mossack Fonseca - specializat in inregistrarea societatilor offshore - din perioada 1977-2015. Aceasta este cea mai mare scurgere de informatii exploatata vreodata de presa.

Panama Papers arata ca, in afara de mii de anonimi, numerosi sefi de stat, miliardari, nume mari din sport, celebritati sau personaliztati vizate de interdictii internationale au recurs la aranjamente offshore pentru a-si disimula activele.

Avertizorul de integritate nu-si dezvaluie identitatea in manifest, insa precizeaza ca nu a lucrat niciodata "pentru vreun Guvern sau serviciu de informatii, nici direct si nici in calitate de consultant". El nu-si dezvaluie identitatea, dar evoca cu insistenta, intr-o engleza foarte ingrijita, situatia politica din Statele Unite si Regatul Unit.

O indoiala persista, pana acum, in legatura cu motivatiile sale. Voia sa obtina bani - este cunoscut faptul ca o parte a datelor cabinetului de afaceri panamez Mossack Fonseca a fost vanduta autoritatilor germane, americane si britanice - sau sa serveasca interesul general - el a predat gratuit ansamblul acestei scurgeri (leak, in engleza) Suddeutsche Zeitung -?

Acest manifest tinde sa confirme a doua varianta, atat de inversunat critica un sistem de "coruptie masiva si genralizata", care genereaza inegalitati sociale, un sistem permis in opinia lui de derive deontologice in meseria de avocat de afaceri, de impunitatea celor mai bogati si de absenta curajului reprezentantilor politici de a le pune capat.

Manifestul sursei Panama Papers

"Am decis sa denunt Mossack Fonseca pentru ca m-am gandit ca fondatorii, angajatii si clientii (cabinetului) aveau de raspuns pentru rolul lor in aceste crime, dintre care doar unele au fost dezvaluite pana acum", explica John Doe.

El apreciaza ca jurnalistii "au declarat, pe buna dreptate, ca nu puteau furniza (documentele) administratiilor competente", insa el se declara "pregatit sa coopereze cu autoritatile in masura mijloacelor (sale)", pentru ca "mii de proceduri judiciare ar putea decurge din Panama papers, numai daca autoritatile judiciare pot avea acces la documente si (pot sa le) evalueze".

El nu a precizat daca predarea documentelor se va face gratuit, dar isi leaga cooperarea de indeplinirea unei conditii, si anume protectia sa in calitate de avertizor de integritate.

"Atat timp cat guvernele nu vor fi implementat protectii juridice pentru avertizorii de integritate, autoritatile vor depinde de propriile resurse sau de munca presei pentru a accede la documente", avertizeaza el, citand necazurile lui Edward Snowden (NSA), Bradley Birkenfeld (UBS) si Antoine Deltour (LuxLeaks), care si-au vazut "viata distrusa dupa ce au contribuit la a face lumina in abuzuri evidente".

Citeste si:

Avertizorul de integritate nu este, de altfel, tocmai afectuos cu mass-mediae si denunta derive "in cazul multor grupuri de infromatii (care) au devenit caricaturi a ceea ce erau": "miliardari particulari par sa vada in proprietatea unui ziar un simplu hobby, limitand acoperirea unor subiecte grave care-i privesc pe cei mai bogati, iar jurnalismul de investigatie serios duce lipsa de finantare".

El stabileste o legatura directa intre modelul capitalist de presa si absenta reactiilor mai multor "media cel mai importante si competente din lume", carora da asigurari ca le-a propus, intr-o prima faza, datele de la Mossack Fonseca: "niciunul (...) nu a aratat vreun interes pentru aceasta poveste".

Si mai uimitor, John Doe da asigurari ca "inclusiv WikiLeaks nu a dat curs unor multiple solicitari prin intermediul formularului sau de semnalare" - in contextul in care chiar organizatia lui Julian Assange a criticat tratamentul aplicat Panama papers de catre ICIJ si a dat asigurari ca ea ar publica scurgerea in totalitate, daca ar fi in posesia ei.

In maniera unui Edward Snowden, care a devenit purtatorul de cuvant al luptei impotriva supravegherii generalizate, John Doe indeamna "sa se deschida ochii" in vederea reformarii radicale a unui sistem "pe care noi il numim in continuare capitalism, dar care se apropie mai mult de o scalvie economica".

"A venit vremea (...) unei actiuni veritabile", apreciaza el, citand claie la gramada transparenta registrelor comerciale ale intregii lumi, o mai buna reglementare a profesiei de avocat si o reforma a finantarii campaniilor americane in vederea despartirii legaturii financiare dintre alesi si cei mai bogati.

In opinia sa, impactul provocat de cei 2.600 de gigaocteti de date Panama papers este ilustrarea faptului ca arma retinerii de informatii, care s-a substituit fortei militare cu scopul de a "supune poporul" interesului celor puternici, poate fi combatuta cu ajutorul noilor tehnologii ale informatiei.

"De la inceput si pana la sfarsit, de la nasterea si pana la difuzarea sa mediatica globala, urmatoarea revolutie va fi numerica", conchide el.

Casa Alba a anuntat joi, 5 mai, un ansamblu de masuri in vederea obligarii intreprinderilor sa faca publice mai multe informatii despre proprietarii lor. Cu obiectivul declarat de a reduce evaziunea fiscala si recurgerea la nume de imprumut in paradisuri fiscale.

Secretarul Trezoreriei Jacob Lew angajeaza Congresul sa adopte o legislatie care va permite sporirea transparentei. Bancile ar putea fi obligate sa isi identifice proprietarii companiilor clientilor.

De asemenea, societatile detinute de catre actionari straini ar urma sa fie obligate sa raporteze fiscului american (IRS). Jacob Lew le cere totodata senatorilor sa ratifice opt tratate fiscale ramase in suspans.

Sursa foto: tankist276 / Shutterstock