Sectiile de votare au fost deschise la ora 5.00 GMT (8.00, ora Romaniei) si urmeaza sa fie inchise la ora 15.00 GMT (18.00, ora Romaniei), cand vor fi publicate primele estimari. "Voi fi presedinte", a dat asigurari Hofer, in varsta de 45 de ani, care s-a clasat pe primul loc in turul intai, cu 35% din voturi, cel mai bun scor inregistrat vreodata intr-un scrutin national de partidul sau FPÖ. Van der Bellen a obtinut 21,3% din voturi, potrivit News.ro.

Aproximativ 6,4 milioane de alegatori sunt asteptati la urne, pentru a-l desemna pe succesorul social-democratului Heinz Fischer, care-si incheie al doilea mandat si nu a mai putut candida. O victorie a lui Hofer, un inginer aeronautic care militeaza din tinerete pentru FPÖ si vicepresedinte al Parlamentului austriac din 2013, ar constitui prima alegere la sefia unui stat din Uniunea Europeana (UE) a unui reprezentant al unui partid radical si nationalist.

Presedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker si-a exprimat, cu doua zile inainte de scrutin, temerea de a "vedea dreapta pura si dura si extrema dreapta" obtinand victoria in Austria, o perspectiva aplaudata, in schimb, de Frontul National francez (FN, extrema dreapta). Intrarea in Guvernul austriac a FPÖ, in 2000, condus pe atunci de catre Jörg Haider, a provocat sanctiuni europene si i-a adus acestei tari statutul de paria in cadrul UE.

Observatorii ii recunosc un statut de favorit lui Norbert Hofer, insa raman prudenti din cauza lipsei sondajelor intre cele doua tururi. Partidele Social-Democrat (SPÖ) si conservator (ÖVP), care se afla la putere de la al Doilea Razboi Mondial incoace, au suferit o deruta istorica in primul tur, obtinand sub 11,3% fiecare, pe fondul crizei migratiei si incetinirii cresterii economice. Niciun partid, cu exceptia Verzilor, pe care i-a condus timp de mai multi ani, nu a indemnat la votarea lui Van der Bellen, potrivit traditiei politice din aceasta tara.

Acest fost profesor universitar, in varsta de 72 de ani, adeptul unei linii de centru si liberale, a primit insa numeroase sustineri din partea unor personalitati, ceea ce i-a adus calificativul de "candidatul establishmentului" din partea lui Hofer. Van der Bellen a indemnat vineri la oprirea extremei drepte, amintind ca "nebunia nationalismului" a provocat ruina tarii. Beneficiind de pe urma crizei migratiei, in contextul in care aproximativ 90.000 de persoane au cerut azil in Austria in 2015 - reprezentand peste 1% din populatia tarii, Hofer s-a abtinut de la derapaje deschis xenofobe, care au constituit marca partidului sau in trecut.

Citeste si:

Acest deputat discret si politicos, care a contribuit la imbunatatirea imaginii partidului sau, si-a axat discursul in principal asupra locurilor de munca si nivelului de trai al austriecilor, dand asigurari ca nu vrea ca tara sa paraseasca UE, cu conditia ca Turcia sa nu adere la blocul european. Hofer, un consilier apropiat al liderului FPÖ Heinz-Christian Strache, a avertizat ca intentioneaza sa fie un "presedinte activ", o ruptura cu rolul esential protocolar jucat pana in prezent de catre sefii de stat austrieci.

In Austria, presedintele nu intervine in afacerile curente ale tarii, dar dispune de prerogative formale importante, precum cea de a revoca Guvernul. Hofer, care l-ar putea numi pe Strache la Cancelarie si ar putea provoca astfel noi alegeri, a dat asigurari ca "demiterea Guvernului va fi (...) doar ultimul recurs". Insa Strache a cerut deja noi alegeri parlamentare, pe care spera sa le castige partidul sau. Van der Bellen a beneficiat usor de pe urma demisiei cancelarului Werner Faymann (SPÖ), unul dintre principalii tapi ispasitori ai lui Hofer. Faymann a fost inlocuit cu Christian Kern, anterior directorul respectat al cailor ferate austriece.

Aproape 900.000 de alegatori au cerut sa voteze prin corespondenta in acest scrutin, reprezentand peste 14% din corpul electoral - un record. Aceste voturi prin corespondenta, de obicei defavorabile FPÖ, vor fi numarate abia luni, ceea ce ar putea intarzia proclamarea unui invingator in cazul in care rezultatele vor fi stranse. Noul presedinte, ales pentru un mandat de sase ani, va prelua functia pe 8 iulie.

Sursa foto: Shutterstock/Burben