Acest scut antiracheta, a carui obiectiv este sa apere orasele europene in fata oricarei amenintari din partea unui ”stat paria”, reprezinta unul dintre cele mai sensibile aspecte ale sustinerii militare pe care Statele Unite o acorda Europei, informeaza News.ro.

Rusia acuza ca sitemul antiracheta este de fapt indreptat impotriva arsenalului sau nuclear, ceea ce americanii dezmint.

”Liderii vor conveni initial ca sistemul antiracheta este operational. Asta inseamna ca navele americane din Spania vor lucra impreuna cu radarul aliantei din Turcia si cu baza scutului antiracheta din Romania sub comanda NATO”, a declarat vineri un oficial NATO.

Un al doilea oficial NATO a confirmat informatia, sustinand ca toate conditiile sunt indeplinite pentru a trece scutul antiracheta american sub drapelul aliantei militare occidentale.

In plus, Rusia este nemultumita de demostratia de forta pe care o face NATO in estul Europei. Washington spera ca renuntarea la comanda directa asupra scutului antiracheta, in favoarea aliantei multinationale, ar putea sa-i calmeze pe rusi. De altfel, aliatii europeni nu au nimic de castigat din tensionarea relatiilor cu Moscova, avand in vedere ca rusii reprezinta un furnizor de energie major pentru multe state din UE.

Prin preluarea controlului asupra scutului antiracheta de catre NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finantarea sistemului. Aceasta decizie apare in contextul in care NATO pregateste desfasurarea unui numar suplimentar de militari in Polonia, Letonia, Lituania si Estonia, pentru a raspunde rapid unei posibile agresiuni din partea Rusiei. In schimb, Rusia va reintari fortele de pe flancul vestic si sudic cu trei noi batalioane.

Franta, care conduce eforturile diplomatice pentru pacea din estul Ucrainei, a primit asigurari ca scutul antiracheta va fi plasat sub comanda directa si reala a NATO, printr-un transfer de putere de la generalii americani.

Citeste si:

”Cheia este controlul politic, intrucat exista consecinte cu privire la orice interceptie. Liderii au gasit un compromis potrivit”, a declarat generalul francez Denis Mercier, care conduce aceasta comanda a NATO.

In plus, Franta a fost de la inceput reticenta in a-i lasa pe generalii Statelor Unite sa aiba prea multa autoritate in eventualitatea unei crize a rachetelor. In cazul unei crize, comandantii militari vor avea la dipozitie cateva secunde pentru a decide daca sa foloseasca sau nu scutul antiracheta pentru doborarea unei rachete balistice. Transferul comandei sub drapelul NATO inseamna ca ambasadorii aliatilor vor stabili de la Bruxelles un set de reguli cu privire la eventualele situatii de criza, iar deciziile nu vor fi luate exclusiv de catre generalii americani.

Mercier a sustinut ca decizia organizarii unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, care va avea loc la cateva zile dupa summitul de la Varsovia, va reprezenta o ocazie pentru a explica Kremlinului ce inseamna preluarea comandei de catre NATO.

”Al doilea lucru important este dialogul cu Rusia. Trebuie sa spunem clar ca acest scut antiracheta este indreptat impotriva proliferarii amenintarilor cu rachete balistice si nu vizeaza un anumit stat, cu siguranta nu reprezinta o amenintare la adresa arsenalului nuclear rus”, a explicat Mercier.

Anterior, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a sustinut ca se indoieste de motivul invocat de alianta pentru ridicarea scutului antiracheta, care se refera la amenintarea rachetelor balistice iraniene, in special dupa semnarea acordului nuclear istoric cu Teheranul.

Statele Unite au operationalizat, in luna mai, baza sistemului antiracheta de la Deveselu, in valoare de 800 de milioane de dolari. Scutul antiracheta din Polonia va fi finalizat pana la finele anului 2018, completand linia de aparare de pe flancul estic si sudic al NATO.