Instaurarea starii de urgenta are ca scop contracararea amenintarilor la adresa democratiei Turciei, nicidecum limitarea libertatilor fundamentale, a declarat presedintele Erdogan dupa o reuniunie a Cabinetului si cu consilieri de rang inalt in domeniul securitatii. Insurectia unor unitati militare a avut loc zilele trecute, insa forte de securitate si protestatari loiali Guvernului au inabusit rebeliunea. Erdogan a anuntat de asemenea ca bilantul puciului esuat a fost de 246 de morti.

Erdogan: Alte tari ar putea fi implicate

Presedintele Erdogan a declarat ca "Alte tari ar putea fi implicate" in tentativa de lovitura de stat din Turcia, fara sa numeasca tarile.

Secretarul american de stat John Kerry i-a spus sambata omologului sau Mevlut Cavosoglu ca insinuari publice potrivit carora Statele Unite au fost implicate in tentativa esuata de stat din Turcia submineaza relatiile dintre cei doi aliati NATO.

De asemenea, Ambasada Statelor Unite la Ankara a respins acuzatii ale unor oficiali turici potrivit carora Washingtonul "a sustinut intr-un fel puciul".

"Acest lucru este categoric neadevarat, iar asemenea speculatii sunt daunatoare prieteniei de zeci de ani dintre cele doua mari tari", a subliniat ambasada intr-un comunicat.

Erdigan a insistat ca democratia turca nu este amenintata si a anuntat ca si alte persoane ar putea sa fie arestate, in afara de miile deja retinute in urma puciului esuat.

"Vom ramane in interioriul unui sistem democratic parlamentar, nu il vom abandona niciodata", a declarat Erdogan in acest amplu interviu pe care i l-a acordat lui Jamal Elshayyal de la Al Jazeera in palatul prezidential din Ankara.

Erdogan a reiterat ca Turcia va lua in considerare o reintroducere a pedepsei cu moartea, in urma tentativei de rasturnare a Guvernului sau.

"Voi aproba pedeapsa capitala, daca trece de Parlament", a spus el.

Turcia a abolit pedeapsa cu moartea in 2014, in cadrul unor reforme in vederea unei aderari la Uniunea Europeana. O asemenea masura ar crea tensiuni suplimentare cu UE, in contextul in care negocierile de aderare au fost blocate o lunga perioada de timp.

Insa Erdogan a insistat ca decizia Turciei cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea nu ar trebui sa afecteze relatiile Turciei cu Uniunea.

Citeste si:

"Daca UE respecta democratia, va accepta vointa poporului", a subliniat Erdogan.

Erdogan: Starea de urgenta este necesara

Starea de urgenta este necesara "in vederea eliminarii rapide a tuturor elementelor organizatiei teroriste implicate in tentativa de lovitura" de stat, a declarat miercuri noaptea, in discursul pe care l-a sustinut la Ankara, presedintele turc Recep Tayyp Erdogan, citat de Al-Jazeera, referindu-se la organizatia "Hizmet" ("Serviciu", in turca) - miscarea condusa de catre predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat in Statele Unite din 1999, acuzat ca a insigat puciul esuat.

Erdogan a anuntat ca tara va fi plasata in stare de urgenta pentru o perioada de trei luni, in urma tentativei de lovitura de stat din noaptea de vineri spre sambata.

El a precizat in acest discurs televizat ca decizia a fost luata in urma reuniunii cu membrii Consiliului National de Securitate.
"Tin sa subliniez ca declararea starii de urgenta are unicul scop al luarii masurilor necesare, in fata amenintarii teroriste cu care se confrunta tara noastra", a declarat el de la palatul prezidential din capitala.

"Virusul din armata va fi curatat", a adaugat imediat Erdogan.

Turcia l-a acuzat pe predicatorul Fethullah Gulen ca se afla in spatele puciului esuat si numeste miscarea acestuia - "Hizmet" - o "organizatie terorista".

Gulen a negat cu putere orice legaturi cu tentativa de lovitura de stat. Potrivit Constitutiei turce, starea de urgenta poate fi instituita pe o perioada de pana la sase luni. Articolul 120 al Constitutiei prevede instituirea starii de urgenta "intr-un moment de grava deteriorare a ordinii publice din cauza unor acte de violenta".

Turcia a ridicat in 2002 starea de urgenta pe care a impus-o in 1987 in provinciile din sud-estul tarii, in cadrul luptei impotriva gruparilor rebele armate ale separatistilor kurzi, majoritari in aceasta regiune.

Pe timpul starii de urgenta, presedintele poate conduce tara prin decrete. Interdictii de circulatie pot fi impuse, iar mitingurile si protestese pot fi interzise fara sa fie consultate autoritatile. Presa poate fi, de asemenea, limitata, iar fortele de securitate pot perchezitiona persoane, vehicule si confisca potentiale probe. Insa Ministerul de Interne a anuntat ca aceasta ordine "nu-i va afecta pe civili", potrivit unei coresponde Al Jazeera la Ankara.

Sursa foto: agerpresfoto