Atena, care va fi vizata in cursul toamnei de un nou proces de evaluare a conditiilor pachetului de salvare, ce presupune, printre altele, o inasprire a conditiile de pe piata muncii - masura lipsita de popularitate -, este dornica sa le arate oamenilor ca reducerile dureroase de pensii si cresterile de taxe dau rezultate, potrivit News.ro.

„Grecia si-a respectat partea sa de acord si asteapta acelasi lucru din partea partenerilor sai. Nu cautam pur si simplu, ci cerem si ne asteptam la masuri precise care sa faca datoria sustenabila, in cadrul acordului pe care il implementam”, a spus premierul Alexis Tsipras pentru Realnews. “Aceasta (restructurare a datoriei – n.r.) va fi urmata de o reducere a excedentului (bugetar – n.r.) dupa 2018, ceea ce va deschide calea catre cresterea economica”, a adaugat el. Alexis Tsipras a explicat ca UE se afla in pragul unui dezastru, pentru ca regulile fiscale dure ale Pactului pentru Stabilitate au dus la inegalitati profunde intre statele membre.

“Brexitul fie va trezi conducerea europeana, fie va fi inceputul sfarsitului pentru UE”, a subliniat el, referindu-se la rezultatul referendumului din Marea Britanie, din luna iunie, cand majoritatea alegatorilor au votat pentru iesirea tarii lor din blocul comunitar. El a criticat Germania pentru ca actioneaza ca o “banca de economii” a Europei, impunand excedente bugetare excesive, inghetarea salariilor si inflatie scazuta, in conditiile in care statele membre din sudul UE inregistreaza rate record ale somajului.

Citeste si:

“Daca dogma (ministrului german de Finante Wolfgang – n.r.) Schaueble pentru o Europa cu mai multe viteze si zone economice cu un cost mic al mainii de munca nu va fi abandonata, Europa va fi adusa in pragul dizolvarii”, a avertizat Alexis Tsipras. Grecia si-a luat angajamentul sa obtina un excedent bugetar – exceptand costurile legate de administrarea datoriei – de 3,5% din PIB pana in 2018, in cadrul celui de-al treilea pachet de salvare primit de tara din 2010 incoace.

FMI, care urmeaza sa decida daca va finanta sau nu acest al treilea pachet de salvare, a declarat ca tinta de excedent de 3,5% din PIB dupa 2018 nu este realista pentru Grecia si a facut presiuni pentru obiective fiscale mai blande. Si Guvernul de stanga de la Atena si banca centrala vor tinte mai scazute de excedent primar, afirmand ca acest lucru va oferi Republicii Elene marja de manevra pentru reducerea taxelor si pentru a ajuta economia sa creasca din nou, dupa o recesiune prelungita. Economia elena s-a contractat cu un 25% in sase ani, iar rata somajului este de 23,5%.

360b / Shutterstock.com