Aproape 7.000 de sectii de vor s-au deschis la ora locala 7 (8.00 ora Romaniei) si se vor inchide la ora locala 19 (20 ora Romaniei). Primele rezultate sunt asteptate in jurul orei locale 22 (23 ora Romaniei), dar exit-pollurile anuntate dupa inchiderea urnelor s-ar putea dovedi un indicator de incredere. O alianta din patru partide, condusa de social-democrati (SDP), ar urma sa obtina circa 60 din totalul de 151 de fotolii in Parlament, in timp ce rivalul sau conservator, Uniunea Democrata Croata (HDZ) ar urma sa se claseze pe a doua pozitie, la diferenta de cateva mandate dupa cum arata sondajele de opinie, scrie News.ro.

In aceste conditii, HDZ ar urma sa incerce sa obtina sustinerea partidului de centru-dreapta Most, care a reprezentat cheia formarii unui guvern si dupa alegerile din noiembrie 2015 si care vrea sa puna capat dominatiei partidelor mari in Parlament, ce dureaza de doua decenii. Most acuza formatiunile mari de clientelism si coruptie. Coalitia precedenta HDZ-Most s-a prabusit dupa numai cinci luni, in urma scandalurilor privind numiri politice, reforme in administratie si a unui caz de conflict de interese.

Sub conducerea fostului premier Zoran Milanovici, SDP spera sa preia controlul de la Guvernul tehnocrat, ce a condus pentru scurt timp tara, insa HDZ spera, la randul sau, ca noul sau lider, europarlamentarul Andrej Plenkovici, poate recupera terenul pierdut si reface coalitia. Indiferent cine va ajunge la guvernare, va avea in fata sarcina enorma de a revitaliza una dintre cele mai slabe economii din UE, dominata de companii de stat si in care investitiile private sunt descurajate de coruptie.

La trei ani dupa ce a aderat la UE, rata de absorbtie a fondurilor europene este scazuta in tara, ceea ce sugereaza probleme in administratia publica si contribuie la dezechilibre macroeconomice pe care Comisia Europeana le considera excesive. Cu toate acestea, un Guvern care se bazeaza pe partide populiste, mici, ar putea incerca sa evite reformele necesare. „Majoritatea politicienilor nostri nu sunt interesati cu adevarat de economie (…). Acum avem o oarecare crestere economica si un deficit bugetar mai mic, asa ca exista riscul ca reformele sa ramana suspendate”, a explicat un oficial din Ministerul Economiei.

Citeste si:

In campania electorala, partidele nu au detaliat cum vor sa ofere standarde de viata crescute pentru cei 4,3 milioane de cetateni ai Croatiei, in conditiile in care rata somajului este de 13%. Toate au promis scaderea taxelor, finantata printr-o crestere economica viitoare. In conditiile in care datoria publica este de 85% din Produsul Intern Brut (PIB), Croatia cheltuieste circa 3,5% din PIB numai pe dobanzi. Cresterea economica de 2,5%, estimata pentru acest an, este insuficienta pentru a creste standardul de viata, spun analistii. “Potentialul nostru actual de crestere este intre 1,5% si 2,5%, dar avem nevoie de cel putin 3,5% pana la 4%”, a subliniat analistul Raiffeisen Zrinka Zivkovic Matijevici.

Sursa foto: Lisa S./ Shutterstock