Atitudinea lui Donald Trump fata de presa americana a starnit indignare. Jurnalistii de investigatie de la Suddeutsche Zeitung au lansat un material in care vorbesc despre lipsa acestuia de diplomatie si despre felul defectuos in care comunica cu cei din media. Acestia fac un apel la unitate si solidaritate, prin care doresc sa intareasca pozitia celei de-a 4-a putere in stat.

Incidentul de la prima conferinta de presa sustinuta de Donald Trump dupa castigarea alegerilor se pare ca a umplut paharul. Jurnalistii se declara socati de atitudinea pe care presedintele a avut-o fata de un reporter CNN pe care, dupa spusele acestora, l-a umilit. Ceea ce ii ingrijoreaza pe acestia este faptul ca niciun coleg de breasla al jurnalistului nu a reactionat impotriva atitudinii defectuoase a presedintelui.

Acestia declara ca nu este primul atac pe care Trump l-a lansat impotriva jurnalistilor si nu va fi nici ultimul. De aceea, este nevoie de un nou nivel de solidaritate si cooperare intre oamenii din breasla prin care sa opreasca atitudinea pe care Donald Trump o manifesta si prin care instiga la divizare.

Pentru a da un exemplu al rezultatului pe care il are cooperare si solidaritatea in mediul jurnalistic, acestia au facut referire la episodul “Panama Papers”, realizat impreuna cu 400 de jurnalisti la nivel mondial. Jurnalistii de investigatie au afirmat ca motivul pentru care au impartasit informatii despre ancheta lor a fost pentru ca era un subiect prea important si prea mare pentru al face singuri, iar acum, inca o data, se confrunta cu o poveste care este prea mare pentru a fi investigata pe cont propriu si anume “Impactul lui Donald Trump asupra democratiei Statelor Unite ale Americii”.

Primul pas prin care sa isi demonstreze solidaritate ar fi, conform jurnalistilor nemti, ca atunci cand Donald Trump evita un jurnalist si nu raspunde la o intrebare pertinenta de-a acestuia, urmatorul jurnalist care este lasat sa vorbeasca sa repete intrebarea predecesorului sau care a nu a fost tratat corect de catre presedintele SUA. Iar in cazul in care Donald Trump nu isi revizuieste comportamentul, aceasta practica sa continue la nesfarsit.

Urmatorul nivel de solidaritate pe care il propun jurnalistii de investigatie il descriu ca fiind unul mai dificil:
"Sa presupunem ca o sursa se apropie de un reporter de la Washington Post cu o informatie greu de confirmat. De ce sa nu ajunga la colegi de breasla care cunoscut subiectul respectiv, chiar daca sunt de la o publicatie rivala (the New York Times, CNN, ProPublica, Fox News) ? S-ar putea ca acestia sa aiba piesa lipsa din puzzle, o a doua sursa vitala , elemente necesare publicarii materialului. Deci, de ce sa nu colaboram?", completeaza acestia.

Cel de-al treilea nivel de colaborare prezentat de acestia, totodata si cel mai inalt nivel, pe care acestia il descriu ca fiind cel de care au nevoie in aceste vremuri ar fi cel al proiectelor speciale facute la comun. Un posibil prim proiect mentionat de acestia ar avea ca subiect legaturile lui Donald Trump cu mediul de business international, precum si ale membrilor Cabinetului sau, pentru a gasi toate conflictele de interese. Insa, avand in vedere sutele de companii cu care Donald Trump are legatura, activitate unei singure redactii ar putea face imposibila investigatia, de aceea este nevoie de cat mai multi colaboratori.

O alta investigatie la care fac referire jurnalistii si care ar putea fi demarata tine de legaturile lui Donald Trump cu Rusia. Un subiect care li se pare promitator.

In finalul materialului, jurnalistii vorbesc despre obligatia lor de a investiga modul de desfasurare a unei natiuni, iar felul in care Donald Trump alege sa conduca SUA trebuie sa schimbe fata jurnalismului, sa ii faca pe acestia sa fie mai uniti si mai solidari.

Sursa foto: Shutterstock/ lev radin

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri