Destituirea brutala a directorului FBI, dar si explicatiile confuze si contradictorii care au insotit aceasta decizie majora au alimentat suspiciuni cu privire la scopul real - si rezultatul - anchetei cu privire la legaturile dintre echipa sa de campanie si Moscova, scrie News.ro.

Turnand gaz pe foc prin tweet-uri razbunatoare si interviuri senzationale, magnatul in domeniul imobiliar a provocat totodata intrebari despre modul in care se raporteaza la functia prezidentiala. El a impus astfel, zi de zi, cu si mai multa putere, o comparatie cu unul dintre predecesorii sai, la care ar renunta bucuros, si anume Richard Nixon care, anchetat in scandalul Watergate, a fost nevoit sa demisioneze in urma cu peste 40 de ani, pe 8 august 1974.

Washingtonul s-a frecat la ochi cand s-a trezit, vineri, cand presedintele american - intr-un tweet amenintator in care evoca misterioase ”inregistrari” - i-a impus lui James Comey, fostul sef al politiei Statelor Unite, caruia tocmai ii multumise, sa pastreze tacerea. Este prea devreme sa se evalueze impactul acestui episod asupra bazei sale, insa reactii de indignare au tasnit in tabara adevrsa, iar disconfortul in "Grand Old Party" era palpabil.

Ierarhia republicana din Congres a facut bloc in spatele sau. La doar 100 de zile de la preluarea functiei de catre Donald Trump, niciunul dintre conducatorii Congresului nu are interesul politic sa zgaltaie barca si mai mult. Intr-o incercare de a pune capat din scurt speculatiilor, tenori republicani au respins ca inadmisibila revendicarea taberei democrate - nominalizarea unui procuror special care sa ancheteze presupusele legaturi intre membrii echipei de campanie a lui Trump si Rusia.

Ei au amintit, de asemenea, pe buna dreptate, ca Comisia pentru Informatii din cadrul Senatului isi continua ancheta si ca Congresul va avea un cuvant hotarator de spus in momentul confirmarii succesorului lui Comey. Insa multi alesi si-au exprimat public surprinderea, chiar disperarea. Senatorul republican din Nebraska Ben Sasse, care a catalogat momentul acestei destituiri ”foarte tulburator”, l-a indemnat fara inconjur pe Trump, pe postul NPR, sa petreaca ”mai mult timp raspunzand crizei de incredere a publicului” fata de clasa politica si institutii, in loc sa o alimenteze.

”FBI-ul este o institutie foarte importanta in viata americana. Directorul sau are un mandat de zece ani dintr-un motiv intemeiat - el nu trebuie vazut ca un republican ori democrat, ci ca un anchetator impartial”. Multi se mira de asemenea, de faptul ca Trump n-a parut sa anticipeze seismul, previzibil, pe care-l va provoca demiterea lui James Comey. Emblematicul Biroul Federal pentru Invetigatii exista de peste un secol si este a doua oara cand directorul sau este destituit de un presedinte.

Citeste si:

Fara vreo surpriza, parale intre al 37-lea si al 45-lea presedinte din istoria Statelor Unite ale Americii ii despart pe istorici si pe unii universitari. Intr-o discutie publicata in The Atlantic la sfarsitul acestei saptamani de pomina la Casa Alba, doi dintre ei, Julian Zelizer (Princeton University) si Morton Keller (Brandeis University), au oferit analize opuse.

”Prea adesea, comparatiile presedintilor cu Richard Nixon au fost exagerate”, recunoaste Julian Zelizer, denuntand demersul jurnalistic raspandit care consta in adaugarea sifixului ”gate” la cel mai mic inceput de scandal. ”Insa, de aceasta data, sunt cu miile”, adauga el. ”Este clar ca avem un comandant suprem nixonian care gandeste ca presedintia ar trebui sa fie pe cat de posibil de imperiala”, continua el. ”Ceea ce ne aminteste comportamentul lui Trump este ca el vede putine motive sa fie prudent in modul in care exercita puterea”.

Intr-un dezacord frontal, Morton Keller aminteste ca Watergate a fost un scandal cu ramificatii multiple. ”Sparegerea, disimularea, trucurile murdare impotriva opozitiei folosind FBI-ul si CIA...”. ”Ori ce stim noi astazi despre asa-zisa conexiune Trump-Rusia, care sa fie echivalentul Watergate? Multe latraturi, dar nimic muscator...”.

Sursa foto: Christopher Halloran / Shutterstock