Cea mai recenta criza din Orientul Mijlociu, in care Qatar pare sa fie epicentrul unei noi schimbari in jocul de putere din Golful Persic, poate fi privita ca un nou studiu de caz al conflictului hibrid desfasurat in arena internationala. Fluxul liber de informatii dintre si intre state este esential pentru coeziunea sociala si politica, precum si pentru dezvoltarea afacerilor.

Chiar daca traim intr-o lume extrem de bine conectata, asa cum se poate observa si in criza din Qatar, nu este nevoie de prea mult pentru a se ajunge la instabilitate si chiar haos. Avand interdictii de calatorie, de schimburi comerciale si embargouri informationale din partea coalitiei statelor arabe, situatia este din ce in ce mai critica, mai ales pentru mediul de afaceri. In prezent, numarul tarilor care au decis sa rupa legaturile cu Qatar s-a consolidat la 11 (Arabia Saudita, Emiratele Arate Unite, Bahrain, Egipt, Libia, Yemen, Mauritania, Uniunea Comorelor si Maldive), in timp ce Iordania a revocat licenta postului de televiziune din Doha al Al Jazeera.

Rezolvarea conflictului este inca departe, dar poate aparea brusc ca urmare a unui eveniment surpriza care a fost, de fapt, in „ochiul furtunii”. Un atac cibernetic asupra Al Jazeera, agentia de stiri din Qatar, ar fi starnit ceea ce Doha a numit un fake news despre viziunile liderului din cu privire la Arabia Saudita, Iran si Israel. In prezent, oficialii SUA considera ca in spatele hack-ului care a contribuit la escaladarea crizei diplomatice dintre Qatar si vecinii sai sta Rusia. FBI-ul ajuta la desfasurarea investigatiilor, ceea ce ar putea sa impinga povestea intr-o directie imprevizibila.

Hackerii rusi au fost acuzati in ultima perioada ca au interferat cu alegerile din SUA si UE, iar acum exista informatii venite din partea comunitatii occidentale de intelligence ca actuala criza din Golf pare sa aiba radacini care se intind dincolo de “stirile false” care au aparut pe pagina de web al Al Jazeera, indicand o serie de mesaje false intre oficialii Fundatiei pentru Apararea Democratiei (FDD) si ambasadorul Emiratelor Arabe din SUA, Yoysef Al-Otaiba.

Al Jazeera este in mod incontestabil perceputa ca un factor ce a iritat statele aflate in spatele blocadei. Multe dintre acestea blameaza reteaua de stiri pentru ca ar fi fost un actor cheie in cresterea tensiunilor din timpul Primaverii Arabe, dorind acum sa o reduca la tacere. Astfel, Al Jazeera a devenit in mod cert una dintre cele mai renumite retele media, pe care oamenii si, asa cum putem vedea acum, chiar guvernele incearca sa o utilizeze drept un mijloc de negociere intr-o situatie conflictuala. Cu fiecare zi care trece, increderea dintre partile implicate se erodeaza. Este din ce in ce mai dificil sa se stie cine este prieten si cine este dusman, afectand astfel mediul de afaceri din regiune, dar si pe cel global.

In timp ce Qatar este acuzat ca sustine gruparile militare islamiste de catre Coalitia Araba, Turcia si Iran, doi actori regionali cheie, si-au oferit sprijinul diplomatic. Iran s-a oferit deja sa trimita hrana in Qatar, in timp ce economia Turciei este extrem de legata de economia qatareza, in special prin planul de privatizare al lui Erdogan. Multe firme turcesti sunt partial sau integral detinute de investitori din Qatar, exporturile turcesti catre Qatar crescand cu 146 de milioane de dolari in 2016, fata de anul 2000, in care valoarea exporturilor era de 10 milioane de dolari. In prezent, Turcia a decis sa trimita trupe in Qatar si sa stabileasca o intelegere bilaterala, in vederea cooperarii pentru procesul de formare al ofiterilor militari. Cu toate acestea, realitatea este ca aceaste masuri nu sunt suficiente pentru a dovedi Qatarului amploarea si profunzimea sprijinului de care are nevoie, mai ales pe termen lung.

Citeste si:

Cu toate acestea, Qatar este inca oficial cea mai bogata tara din lume. Produsul sau intern brut pe cap de locuitor a crescut la 71.481 de dolari in 2015, iar PIB-ul total este de 166,9 miliarde de dolari. Majoritatea acestor castiguri provin din exporturile de petrol si gaze naturale (60% din totalul produsului intern brut). Aceste resurse, desigur, au determinat Qatarul sa investeasca in companii straine. Statul chiar a ajuns sa infiinteze Qatar Investment Authority (QIA) in 2015 pentru a investi veniturile din excedentul bugetar al Guvernului. Valoarea totala a fondului depaseste in prezent 335 miliarde de dolari. QIA pare sa primesca cea mai mare lovitura in urma acestei crize, fiind urmata de compania aeriana din Qatar. Chiar daca sunt interzise doar zborurile din Dubai, Abu Dhabi, Riyadh si Cairo, aceste rute sunt vitale pentru Qatar Airways. Gulf Air si Singapore Airlines Ltf, care concureaza in prezent cu Qatar Airways pe rutele sale principale, au devenit principalii beneficiari ai situatiei.

Sectorul bancar este de asemenea impactat: Banca Centrala din Emiratele Arabe Unite a emis instructiuni cu privire la inghetarea conturilor, depozitelor si a investitiilor unor teroristi si organizatiilor teroriste aflate pe o lista a Coalitiei Arabe. De asemenea, au crescut cerintele procedurale in raport cu tranzactiile pentru anumite banci din Qatar. Si Bahrain a luat masuri similare, iar Agentia Monetara din Arabia Saudita a impus creditorilor din tara sa nu se expuna clientilor din Qatar. In plus, piata valutara a Qatarului a scazut cu aproximativ 11 miliarde de dolari in plina criza, iar indicele Doha a scazut cu un procent de 7,1%, in timp ce rialul Qatarez a scazut masiv din cauza ingrijorarilor cu privire la mutarile de capital din tara.

In sectorul media si divertisment, demna de mentionat este compania DXB Entertainment, din Dubai, care este detinuta printre altii de Qatar Investment Authority ca al doilea actionar si, prin urmare, a devenit o alta potentiala victima a crizei in lungul sir al acestora.

Mutand atentia din zona locala, unde impactul se resimte cel mai mult, natura globala a oricarei crize de astazi poate fi foarte bine ilustrata prin impactul pe care il are asupra unei tari suficient de indepartate precum este Romania fata de Qatar. Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale de Importuri si Exporturi in Romania (ANEIR) a declarat recent ca, desi Romania nu detine relatii comerciale bine dezvoltate in raport cu Qatar, a avut mari sperante in ceea ce priveste dezvoltarea unor afaceri alaturi de investitori qatarezi. O delegatie din Romania a fost in Qatar acum doua luni, dupa care au inceput negocieri pentru promovarea a 22 de companii romanesti pe piata Qatarului, iar Qatar a fost de acord sa puna la dispozitia Romaniei o linie aeriana speciala, saptamanala, care sa faciliteze importul de carne proaspata – pasare, oaie si carne de vita.

Putem doar sa facem speculatii cu privire la modalitatea in care se va sfarsi aceasta criza intrucat nimic nu este sigur. Conflictele au suferit modificari substantiale, iar informatiile au ajuns sa fie folosite ca arme intr-o maniera care nu ar fi putut fi prevazuta cu doar cateva decenii in urma. Separatia dintre industriile de comunicatii si militare a inceput sa se estompeze, iar cele mai noi politici internationale reprezinta una dintre materializarile fundamentale ale acestei schimbari, in timp ce mediul international de afaceri este in permanenta modelat de aceasta.

Sursa foto: Sven Hansche_Shutterstock