Franta, Italia, Spania, Grecia si Cipru au blocat o propunere de compromis facuta de Finlanda, care asigura presedintia rotativa a Uniunii Europene, pentru reformarea directivei referitoare la timpul de lucru, pentru ca au solicitat ca Marea Britanie sa nu mai aiba, pana la urma, dreptul de a opta daca aplica sau nu aceasta politica.

Ministrul finlandez de finante, Tarja Filatov, a declarat ca nu se va putea solutiona aceasta chestiune in cadrul actualei intalniri. "Trebuie sa observam ca mai exista o minoritate de cinci state care doreste ca posibilitatea de optiune sa fie suspendata si care poate bloca negocierile, prin urmare cred ca nu are niciun rost sa incercam sa rezolvam aceasta problema, nu in cadrul acestei intalniri", a declarat oficialul finlandez.

Unul dintre obiectivele reformei legislative este sa reglementeze mai bine derogarile de la plafonul de 48 de ore, stabilit prin legislatia europeana, pe care le pot negocia patronii, individual, de la un caz la altul. Aceste derogari, in principiu exceptionale, cunoscute inca sub denumirea engleazeasca "opt out", sunt considerate abuzive in Marea Britanie.

Citeste si:

Inca de la deschiderea acestui dosar, divizarea mebrilor UE din punct de vedere social a impus doua tabere. Una dintre acestea, reprezentata de Paris, doreste suspendarea progresiva a acestor derogari, in numele protectiei muncitorilor. Cealalta tabara, reprezentata de Londra, refuza abolirea derogarilor, in numele libertatii de alegere si al competitivitatii economice.

Compromisul propus de Helsinki incerca, in special, datorita altor forme de flexibilitate, cum este calculul timpului lucrat in total intr-un an, sa faca mai putin atractiv recursul la derogari individuale. Aceasta propunere era departe de a obtine unanimitatea.