La un pret al petrolului de 70 dolari/baril, cele sase state membre ale Consiliului de Cooperare din Golf (CCG) vor inregistra venituri de 6,2 mii de miliarde dolari in urmatorii 14 ani, de trei ori mai mult fata de suma castigata in precedentii 14 ani, potrivit unui studiu realizat de Institutul Global McKinsey.

La un pret de 100 dolari/baril, castigurile acestor state s-ar apropia de noua mii de miliarde dolari, in timp ce o reducere a pretului titeiului la 50 dolari/baril ar aduce castiguri de 4,7 mii de miliarde dolari, arata studiul, scrie NewwsIn.

Pretul petrolului a atins pragul psihologic de 100 dolari/baril la inceputul lunii ianuarie 2008, dupa ce scazuse la 88 dolari/baril.

Cresterea cererii in China si in cadrul altor economii emergente, dezvoltarea robusta la nivel global, ingrijorarile privind reducerea rezervelor de petrol si tensiunile din Iran au sporit pretul titeiului.

Investitiile facute de cele sase state, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweit, Qatar, Oman si Bahrain, "vor afecta dobanzile de politica monetara, lichiditatile si pietele financiare din intreaga lume", potrivit studiului.

Pentru a mentine inflatia la un nivel scazut si a spori castigurile, statele din Golf trebuie sa-si recicleze castigurile uriase obtinute din vanzarea petrolului pe pietele globale de capital.

Vor face acest lucru prin cumpararea de active precum, titlurille de trezorerie din SUA, actiuni, sau in unele cazuri, prin investitii in sectorul de imobiliare sau in fonduri private de capital.

Atentia pietelor globale se va indrepta asupra petrodolarilor ce vor fi investiti in strainatate.

Presupunand un pret al petrolului de 70 dolari/baril si o crestere anuala a investitiilor de 6,1%, aceasta fiind rata medie din ultimii 14 ani, McKinsey estimeaza ca cele sase state vor investi 3,5 mii de miliarde in strainatate pana in 2020, aproape dublu fata de sumele investite prezente.

Citeste si:

McKinsey estimeaza ca sase din statele CCG detineau active in strainatate in valoare de aproximativ 1,9 mii de miliarde dolari la sfarsitul anului 2006.

Aceasta cifra este de doua ori peste cifra din 2003 si este aproape egala cu cifra combinata inregistrata de economia Braziliei si Indiei, sau cu capitalizarea primelor zece companii din topul revistei Fortune.

Investitiile celor sase state vor proveni atat din partea bancilor centrale, companiilor de stat, si a fondurilor suverane, precum si din partea investitorilor privati si a companiilor private, arata raportul.

Anumiti economisti considera investitiile robuse facute de oamenii de afaceri din Orientul Mijlociu a fi benefice pentru piete, in special pe fondul prezentei crize a creditelor, in timpul careia bancile s-au confruntat cu pierderi imense.

Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi, un fond suveran de investitii ce detine active in valoare de 875 miliarde dolari, si Autoritatea de Investitii din Kuweit au investit sume mari in banca americana Citigroup, puternic afectata de criza creditelor.

Insa acest tip de fonduri au tendinta sa fie imprevizibile, lasand investitorii sa ghiceasca care va fi urmatoarea investitie pe care o vor face.

"Prezenta unui numar foarte mare de investitori ale caror actiuni sunt imprevizibile ar putea atrage semnale de alarma de care alti investitori au nevoie", potrivit raportului. "i odata cu aparitia altor investitori, orecum fondurile de hedging si administratorii de active la nivel global, greselile facute de investitorii suverani pot avea mari repercusiuni". Teama ca aceste fonduri vor fi folosite cu scopuri politice creaza alte riscuri, se arata in raport.

Potrivit Institutului McKinsey, este crucial ca fondurile suverane sa adopte o mai mare transparenta, dar este important si organismele europene si americane de reglare a pietei sa aplice o politica corecta.

Cu 40% din populatie sub varsta de 15 ani, cele sase state vor investi aprximativ trei mii de miliarde de dolari in propriile economii, cu scopul de a crea patru milioane de noi locuri de munca in urmatorii zece ani.