Pietele petroliere au fost zdruncinate la inceputul lunii august de patrunderea Rusiei pe teritoriul Georgiei, tara de tranzit pentru conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, in valoare de 4 miliarde dolari, precum si de un incendiu de zece zile in estul Turciei, ce a oprit fluxul pe tronsonul ce asigura 1% din petrolul mondial, din bazinul marii Caspice.

Analistii sustin ca violentele din Georgia, printre care bombardarea instalatiilor militare, demonstreaza nevoia de a reduce dependenta energetica de Rusia, care a demonstrat Ucrainei in 2006 ca este gata sa se foloseasca de acest avantaj pentru a rezolva disputele politice.

Acest fapt ar putea mari sperantele Turciei, stat membru NATO si candidat pentru aderarea la Uniunea Europeana, de a deveni un centru regional al tranzitului energetic, atragand investitii in construirea de conducte, devenind astfel un partener de incredere pentru Occident.

"Situatia arata Europei nevoia urgenta de a fi mai putin dependenta de energia din Rusia. Aceasta ingrijorare ar trebui sa ajute la crearea unei politici energetice mai unite, care sa incerce sa diversifice dependenta de energie", a declarat un analist pentru securitatea energetica din Turcia, Gareth Winrow.

Turcia, pe langa faptul ca este statul cu cea mai mare lungime de tranzit al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan, este unul dintre cele sase state membre ale consortiului Nabucco, ce urmareste construirea unei conducte care sa ocoleasca Rusia, pentru a aduce in Europa gaze naturale din zona marii Caspice.

Proiectul Nabucco, in valoare de 7,9 miliarde euro, menit sa transporte 31 miliarde metri cubi de gaze naturale prin Turcia si Balcani incepand cu 2013, a luat nastere din nelinistea legata de aprovizionarea din Rusia, in momentul disputei ce a avut loc in 2006 intre Moscova si Kiev, ce a dus la intreruperea exporturilor.

Citeste si:

Rusia furnizeaza un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei.

Insa, chiar daca Turcia si-a intarit pozitia ca tara de tranzit de incredere, asezarea geografica intre Caucaz, Rusia si Orientul Mijlociu, o obliga sa dea dovada ca poate garanta siguranta conductelor pe teritoriul sau.

Responsabilitatea pentru explozia si incendiul din estul Turciei, ce a oprit fluxul conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan la inceputul lunii august a fost revendicata de miscarea separatista Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care ataca de obicei tinte militare din Turcia.

Grupul a transmis intr-un comunicat ca planuieste noi atacuri asupra unor tinte economice, inclusiv asupra conductelor ce tranziteaza Turcia.

Autoritatile guvernamentale deruleaza inca investigatii la locul exploziei ce a avut loc in noaptea dintre 6-7 august, pentru a afla cauzele. Insa ministrul energiei, Hilmi Guler, a declarat anterior ca nu exista dovezi ale unui sabotaj.
Pe termen lung, posibilitatea sabotarii conductei ar putea fi mai problematica pentru un eventual coridor est-vest prin Turcia decat conflictul actual din Georgia.