Plan de actiune in cinci puncte pentru a face fata crizei financiare

"G7 a convenit ca situatia actuala cere o actiune urgenta si exceptionala", se arata intr-un comunicat publicat la Washington in numele grupului.

"Ne angajam sa continuam sa conlucram pentru a stabiliza pietele financiare si pentru a restabili fluxul de creditare, ca sa fie sustinuta cresterea economica mondiala", se spune in textul dat publicitatii de Trezoreria americana in numele ministrilor de finante si guvernatorilor bancilor centrale din Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia si SUA.

"Suntem de acord sa luam masuri decisive si sa ne folosim de toate mijloacele pe care le avem la dispozitie pentru a sustine institutiile financiare de o importanta sistemica (adica a caror cadere ar antrena o cascada de alte falimente - n.r.) si pentru a impiedica falimentul lor", au promis responsabilii celor sapte mari puteri financiare dupa reuniunea de la Washington, care a durat trei ore si jumatate.

Al doilea punct al planului se refera la angajamentul membrilor G7 de a lua "toate masurile necesare pentru deblocarea creditelor si a pietelor monetare astfel incat bancile si institutiile financiare sa aiba acces larg la lichiditati si capitaluri".

Membrii G7 vor, de asemenea, sa faca in asa fel incat bancile sa poata dispune de capitaluri "in sume suficiente" din sectorul public, ca si din cel privat, "pentru a restabili increderea si a le permite sa continue sa imprumute populatiei si intreprinderilor".

Totusi, remarca Reuters, citat de NewsIn, G7 nu si-a exprimat sustinerea pentru planul britanic care propune garantarea imprumuturilor intre banci, o masura pe care multi de pe Wall Street o vedeau ca pe un pas vital pentru a pune capat celor 14 luni de tulburari si panica din ce in ce mai mare de pe pietele financiare.

Responsabilii financiari din G7 pledeaza, de asemenea, in favoarea unor masuri care ar putea reda increderea deponentilor in securitatea economiilor lor, gratie unor garantii "robuste si coerente" din partea puterilor publice. Cei sapte se declara dispusi sa faca tot ceea ce este necesar pentru a debloca piata creditului ipotecar, aflat la originea crizei financiare actuale.

Comunicatul final al G7 deschide posibilitatea unei eventuale intrari a statului american in capitalul bancilor, cum doreau europenii. Acestia criticasera decizia autoritatilor americane de a lasa banca Lehman Brothers sa-si depuna bilantul, la mijlocul lunii septembrie. Falimentul acestei institutii a provocat efectiv o brusca agravare a crizei financiare.

Textul G7 deschide si calea pentru un plan european de salvare a bancilor. Americanii au deja un asemenea plan, care prevede acordarea a pana la 700 de miliarde de dolari din fondurile publice pentru cumpararea activelor depreciate ale bancilor si pentru a le permite sa-si redreseze bilantul. Europenii vor discuta despre aceasta chestiune la reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro ce va avea loc duminica, la Paris.

Chestiunea care ramane de vazut este daca mesajul G7 este suficient de consistent pentru a asigura pietele, care au cunoscut in lumea intreaga o saptamana de crash istoric.

Profesorul Peter Morici de la Universitatea Maryland este sceptic si nu vede in comunicatul G7 decat "un ansamblu de scopuri nobile" si nu actiunea coordonata care ar fi putut da incredere burselor.

Participantii la reuniunea de la Washginton sugerasera inca inainte de intalnirea lor efectiva ca va fi dificil sa-si armonizeze pozitiile, insistand, asa cum au facut-o secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, sau ministrul francez Christine Lagarde asupra "diferentelor" dintre membrii G7.

Semn ca inca mai sunt lucruri de facut, Paulson a spus dupa reuniune ca "niciodata nu a fost mai importanta gasirea unor solutii colective (...) pentru restabilirea sanatatii economiei mondiale". La randul sau, Lagarde a spus ca G7 trimite un mesaj "extrem de puternic".

Reuniunea G7, careia i s-au alaturat in final ministrul de finante si guvernatorul Bancii Centrale a Rusiei, era prevazuta in cadrul adunarilor anuale de la Washington ale Fondului Monetar International (FMI) si Bancii Mondiale, dar a capatat o importanta crescuta in contextul crizei actuale.