"Nu a fost usor", a recunoscut, cu fata trasa, comisarul pentru agricultura Mariann Fischer Boel, dupa 18 ore de negocieri-maraton pentru obtinerea unui compromis alaturi de ministrii agriculturii din tarile membre, reuniti la Bruxelles.

"Vom fi destul de bine pregatiti pentru viitor" cu aceasta adaptare, a apreciat ea, in asteptarea adevaratului tur de forta, negocierile pentru bugetul PAC dupa 2013. Bugetul PAC reprezinta in acest moment 40% din bugetul total al UE.

Guvernul britanic, care s-a opus compromisului pentru ca il considera prea modest, dar nu a putut sa il blocheze, isi ascute deja armele in perspectiva negocierilor pentru buget, cu scopul de a obtine o reducere a acestuia. "Este o ocazie ratata pentru a introduce reforme mai rapide in ceea ce priveste bugetul PAC", a apreciat unul dintre purtatorii sai de cuvant.

Revizuirea anuntata joi vizeaza amplificarea miscarii de inspiratie liberala lansata cu reforma din 2003, care a rupt legatura intre subventii si productie.

Preturile si veniturile agricole vor fi in mai mare masura dependente de legile cererii si ofertei si mai putin subventionate, chiar daca obiectivul initial al Comisiei Europene a fost revizuit in scadere, iar Franta a obtinut mentinerea instrumentelor de reglementare a preturilor care ar fi trebuit sa dispara.

Modificarile anuntate constau intr-o reducere mai mare a ajutoarelor pentru productie, pentru a putea finanta proiecte de protectie a mediului in zonele rurale (economii de energie, utilizare mai redusa a nitratilor, etc) si de revitalizare a acestora.

Citeste si:

Pentru prima oara, ajutoarele pentru exploatarile foarte mari se vor diminua procentual mai mult decat ale celor mici. Astfel, agricultorii germani vor pierde in total ajutoare de 240 de milioane de euro pe an, a calculat ministrul german al agriculturii, Ilse Aigner. Berlinul a acceptat compromisul cu jumatate de gura.

Negocierile au fost foarte dificile si la capitolul cotelor de lapte, introduse in 1984 pentru a combate supraproductia. Unele tari, precum Italia, voiau sa le suprime complet, in fata cresterii cererii mondiale, altele, precum Germania, voiau sa le pastreze neschimbate, temandu-se ca desfiintarea lor va duce la scaderea si mai mare a preturilor si va ruina o parte dintre crescatori.

In cele din urma, cotele vor fi ridicate cu 1% pe an timp de cinci ani, urmand sa dispara complet din 2015. "Este o abordare prudenta", a comentat ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, a carui tara prezideaza UE.

Cu atat mai mult cu cat statele care vor acest lucru, vor putea plati subventii crescatorilor din zonele vulnerabile de munte, pentru a-i ajuta sa faca fata cresterii productiei. Argumentul nu a reusit totusi sa calmeze temerile producatorilor de lapte, atat in Franta cat si in Germania, care protesteaza de mai multe luni fata de scaderea preturilor.

Principalul sindicat agricol din Franta (FNSEA) a apreciat drept "iresponsabila" cresterea cotelor cu riscul de a amplifica acest fenomen. "Ce le vom spune producatorilor atunci cand pretul laptelului va scadea, in urmatoarele luni?", a intrebat presedintele sau, Jean-Michel Lemétayer.

Federatia producatorilor germani de lapte (DBV) a vorbit la randul sau despre un "semnal complet eronat" trimis sectorului.