Nu va fi 2007, asa cum vor croatii, dar va fi 2009. Aceasta este ultima prognoza legata de aderarea Croatiei la Uniunea Europeana. Ea va fi confirmata cel mai probabil la Consiliul European din luna decembrie, cand Romania si Bulgaria ar trebui sa afle data certa a aderarii, 2007 sau 2008. Desi Croatia nici macar nu a inceput negocierile de aderare cu Uniunea Europeana, este cotata cu mari sanse de reusita. Romania a incheiat negocierile de aderare la data pe care si-a propus-o, dar se impotmoleste la indeplinirea conditiilor pe care Comisia Europeana i le-a pus la momentul respectiv.

Cele doua tari, desi foarte diferite ca structura a economiei si ca nivel de trai, sunt deseori mentionate ca fiind compatibile pentru un alt val al extinderii. Romania ar putea fi nepregatita pentru aderare si in 2008, iar Croatia ar putea fi gata in 2009. Diferenta de un an este nesemnificativa, prin urmare cele doua ar putea face echipa. Acest scenariu exista, chiar daca opinia publica romaneasca nu-l cunoaste, este discutat in cercurile politice europene si, pana nu ne vedem membri ai Uniunii Europene, nu poate fi ignorat.

Tara are atuuri importante

Daca razboiul din spatiul ex-iugoslav nu ar fi existat, Croatia era de mult in Uniunea Europeana. Stabilitatea institutiilor democratice, structura economiei, marimea teritoriului, populatia si nivelul de trai, comparabile cu ale Sloveniei, o plaseaza pe aceeasi pozitie cu aceasta din urma si la o foarte mare distanta de tara noastra.

Comisia Europeana a acordat Croatiei statutul oficial de candidat la aderare in 2004, urmand ca la inceputul anului urmator sa inceapa negocierile propriu-zise. Cu o conditie insa, in legatura cu care comisarul pentru extindere Olli Rehn s-a dovedit inflexibil. “Fara recomandarea pozitiva din partea Tribunalului penal international pentru fosta Iugoslavie, Comisia Europeana nu va incepe negocierile de aderare”, spunea acesta in decembrie 2004. Recomandarea nu a venit, tribunalul fiind nemultumit ca guvernul croat refuza predarea lui Ante Gotovina, considerat de europeni criminal de razboi.

Asadar, drumul Croatiei catre Uniunea Europeana s-a blocat temporar intr-o chestiune politica, pentru ca toate celelalte evaluari arata ca tara se califica pentru statutul de membru. Pe un teritoriu de patru ori mai mic decat cel al Romaniei, traiesc cinci ori mai putini oameni, cu un nivel de trai de circa zece ori mai mare decat cel al romanilor. Majoritatea croatilor lucreaza in servicii cu valoare adaugata mare (turism, vanzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor, etc.), in timp ce romanii muncesc mai ales in industrie si agricultura, iar sectorul serviciilor este reprezentat cu precadere de comertul cu ridicata si cu amanuntul. Diferentele calitative in favoarea Croatiei provin nu atat dintr-o extraordinara viziune economica, ci din faptul ca Iugoslavia a fost in trecut un avanpost al socialismului cu tenta capitalista, iar fostele membre au pastrat aceasta trasatura si dupa ce au devenit de sine statatoare. Este un atu “natural”, pe care Romania nu il are.

Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a dat semnalul politic favorabil aderarii Croatiei, afirmand ca: “Daca totul merge bine, data aderarii va fi 2009”. El nu s-a referit la indeplinirea unor angajamente la fel de spinoase ca cele ale Romaniei, ci la rezolvarea unei chestiuni politice.

Erhard Bushek, coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a afirmat recent ca Croatia este mai pregatita pentru aderare decat Romania si Bulgaria. Declaratia sa este considerata ca semnal politic de catre cei care vad Romania colega de val cu Croatia

Croatii sunt mai aproape de UE

• Pentru ca sectorul agricol este putin dezvoltat (8,2% in PIB), forta de munca angajata in agricultura este de doar 2,7%. Media europeana este de 5%. Romania are un sector agricol mare (13,1% in PIB), in care lucreaza 31,6% din forta de munca activa.
• Serviciile antreneaza 64% din forta de munca activa din Croatia si au o pondere de 61,7% in PIB. Media europeana este 60%. In Romania, 37% din forta de munca activeaza in servicii, acestea avand o pondere de 53% in PIB.
• Circa 11% din populatia Croatiei traieste sub pragul de saracie. Peste 30% din romani se afla sub acest prag.
• Nivelul ridicat de trai al croatilor se reflecta si in numarul mare de abonati GSM la mia de locuitori (535 fata 236 in Romania), in numarul de posturi telefonice fixe la mia de locuitori (417 fata de 194 in Romania) si in utilizatorii de Internet) (181 fata de 101)
• In topul competitivitatii mondiale, economia Croatiei ocupa locul 61, iar Romania locul 63. Cea mai competitiva economie este cea a Finlandei, aflata pe prima pozitie, din cele 104.
• Intrebati care sunt cele mai corupte institutii din tarile lor, romanii si croatii fac aceleasi nominalizari, in aceeasi ordine: partidele politice, parlamentul, sistemul judiciar si politia.

Croatia nu este presata de restructurarea economiei

Structura produsului intern brut al Croatiei este comparabila cu cea a vechilor state membre UE: pondere redusa a agriculturii, sector dezvoltat al serviciilor. Pentru Romania, acest model este inca indepartat.

Sursa: The World Factbook

Obstacole pentru mediul de afaceri croat

Un sondaj realizat pe un esantion reprezentativ de oameni de afaceri croati a stabilit birocratia, reglementarile fiscale, coruptia si fiscalitatea ca fiind obstacolele de care acestia se lovesc cel mai des.

Sursa: Global Competitivity Report 2003-2004