"Am convenit asupra nevoii urgente de a mari in mod foarte semnificativ resursele FMI", arata comunicatul final citat de AFP, publicat de ministrii de finante si sefii bancilor centrale ai celor mai bogate tari din lume si ai celor emegente, reuniti la Horsham, la sud de Londra.

Acest angajament, care trebuie validat la summitul din 2 aprilie de la Londra de sefii de stat si de guvern ai G20, a facut obiectul unei unanimitati rar intalnita in cadrul acestui forum.

Pentru moment, resursele FMI sunt de ordinul a 200-250 de miliarde de dolari. Europenii ar vrea dublarea sumei, la 500 de miliarde, asa cum a cerut si FMI. Americanii ar dori insa triplarea sumei, pentru a o aduce in jurul a 750 de miliarde de dolari, transmite NewsIn.

Dublarea resurselor pare in prezent sigura, ramane de vazut daca G20 va fi dispus sa mearga si mai departe. Ministrii si guvernatorii bancilor centrale au lasat pe seama liderilor transarea acestei chestiuni, la summitul din 2 aprilie.

"Previziunea mea a fost ca trebuie sa ne dublam resursele. Este obiectivul care a fost acceptat astazi (sambata - n.red.) de toata lumea. Este posibil insa sa se mearga mai departe de atat", a declarat la finalul reuniunii dorectorul general al FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn, care participase la reuniune, destinata sa pregateasca summitul G20.

Desi nu este clar pentru moment cu cat anume vor fi suplimentate resursele FMI, un lucru este unanim acceptat: institutia are nevoie sa fie consolidata pentru a face fata recesiunii feroce care afecteaza planeta. Criza, pornita de la sectorul financiar in tarile bogate, s-a propagat cu viteza in tarile emergente. Contractarea economiei nu iarta nicio regiune.

"FMI seamana putin cu un medic. In perioada de liniste, este acolo pentru a asigura mentenanta, in caz de epidemie, este pe front", a rezumat Strauss-Kahn. Acesta se asteapta la o agravare a situatiei, adica la o contractare a economiei mondiale anul acesta.

Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, prezent si el la reuniunea G20, declarase saptamana aceasta ca se teme de o scadere cu 1-2% a Produsului Intern Brut mondial anul acesta, ceea ce nu s-a mai intamplat in ultimii 60 de ani.
Unele regiuni ale lumii par deosebit de vulnerabile, precum Europa de Est. FMI, care a ajutat deja tari ca Ungaria si Ucraina, pe langa Islanda, negociaza in prezent cu Romania.

FMI se teme insa ca Africa sa nu plateasca oalele sparte pentru aceasta criza. In conditiile in care tarile sarace sunt foarte dependente de comertul international, cererea din tarile dezvoltate este in scadere, penalizandu-le indirect pe primele. Mai mult, bancile occidentale au devenit foarte reticente cand este vorba despre imprumuturi de capital, iar fluxul finantelor spre tarile in curs de dezvoltare s-a redus dramatic.