Benzina costa in Spania cu 15% mai putin decat in Portugalia, iar pretul frigiderelor spaniole este cu aproape 20% sub cel al frigiderelor portugheze. Portugalia a majorat in luna iunie impozitul pe cifra de afaceri la majoritatea bunurilor, de la 19% pana la 21%, fiind cu 5% mai mare decat in Spania. Guvernul de la Lisabona a initiat un proiect de reforma pentru reducerea deficitului bugetar, acesta atingand valoarea de 6,2% din PIB, in conditiile in care economia tarii stagneaza. In acest an, economia va creste cu aproximativ 0,7%, de 5 ori mai putin fata de Spania care va inregistra in acest an un ritm de dezvoltare de 3,4%. In plus, spaniolii beneficiaza de un surplus bugetar considerabil, fapt care i va permite sa ia masuri de reducere a taxelor.
Semnalele economice pozitive care vin de la Madrid se inscriu intr-o nota care nu este, din nefericire, dominanta in cadrul zonei euro. Saptamana trecuta, FMI a avertizat asupra faptului ca procesul de revitalizare economica a Europei, care se intrezarea anul trecut, este pe punctul de a esua. Pretul in crestere a petrolului, in combinatie cu o rata de consum foarte scazuta in randul populatiei europene, a pus zona euro in spatele Statelor Unite si a Asiei.
Cel mai mare vinovat pentru aceasta situatie este considerata a fi Banca Centrala Europeana (BCE). BCE a devenit tinta unei serii tot mai extinse de atacuri, pentru ca nu doreste sa-si modifice strategia, centrata pe supravegherea inflatiei, si nu pe stimularea dezvoltarii economice prin initierea unei politici monetare mai lejere. Daca in Statele Unite, modificarea ratelor dobanzii de referinta are efect asupra tuturor statelor americane, in zona euro, politica monetara a BCE are influente diferite, in functie de tara, cazurile Spaniei si Portugaliei fiind concludente pentru aceasta situatie.
Ambele state au aderat la Uniunea Europeana in 1986, au adoptat impreuna euro si initial au inregistrat un ritm prosper de dezvoltare, pana cand intarirea artificiala a monedei a incetat. In acel moment, au inceput sa apara diferentele dintre aceste doua state. Euroscepticii au afirmat ca acest contrast se datoreaza atat politicii de impunerea unui set comun de reguli pentru fiecare set, celebra politica one-size-fits-all, dar si esecului de a crea o stabilitate propice transformaririi si dezvoltarii. In Italia, dificultatile economice au condus la instituirea ideii ca retragerea din zona euro ar fi mult mai avantajoasa pentru peninsulari, iar Franta cheama la un control politic mai accentuat asupra politicii monetare europene.
Ingrijorata de slaba crestere economica, Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OCDE) s-a alaturat FMI si altor voci, inclusiv din cadrul unor guverne din UE, care cer BCE sa modifice dobanda de referinta, ramasa nemodificata de o perioada indelungata de timp.
Dar Jean-Claude Trichet, presedintele BCE, a precizat in aceasta luna ca politica monetara a bancii este adecvata situatiei din UE. Prin mentinerea stabilitatii preturilor, banca centrala a furnizat un sprijin considerabil pentru activitatea economica, a spus acesta.
Totusi, pana in prezent nici un politician sau partid important nu a numit BCE ca tap ispasitor, a afirmat Dirk Schumacher, analist la Goldman Sachs.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
