De altfel, potrivit studiului, bancile din Europa vor avea nevoie sa obtina noi capitaluri in orice scenariu legat de evolutia crizei actuale, iar fondurile obtinute de institutiile europene de credit din piata sau de la state in 2007 si 2008 nu vor ajunge pentru a face fata provocarilor din urmatorii ani, potrivit NewsIn.

Cabinetul McKinsey a aplicat patru scenarii legate de evolutia crizei asupra sectorului bancar - in care a inclus 15 banci din zona euro, bancile britanice si pe cele elvetiene -, mai mult sau mai putin optimiste, potrivit Les Echos.

Obiectivul a fost de a compara fondurile proprii disponibile in 2012 cu nivelul necesar la acea data, evaluat pe baza unor ipoteze ponderate de evolutie a restantelor si a unor cerinte mai ridicate de solvabilitate.

Analizele McKinsey arata ca, in orice scenariu, chiar si in cel mai optimist, fondurile proprii disponibile ale bancilor ar fi insuficiente. Astfel, in scenariul unei redresari economice rapide, bancile europene ar dispune in 2012 de fonduri proprii de 1.800 miliarde euro, cu circa 200 miliarde euro sub nivelul necesar, in timp ce, in scenariul cel mai pesimist, in care criza se va agrava si se va prelungi, bancile vor dispune de fonduri proprii de doar 600 miliarde euro in 2012, fata de un necesar estimat la 2.300 miliarde euro.

Studiul McKinsey mai arata ca, desi inregistreaza diferente mari, bancile europene au bilanturi marcate puternic de criza, unele inregistrand niveluri ale creditelor mult peste valoarea depozitelor atrase.

In cazul unor banci, raportul credite/depozite chiar s-a deteriorat de la inceputul crizei. Potrivit analistilor McKinsey, daca acest raport a ramas stabil in cazul bancilor italiene intre primul trimestru din 2007 si primele trei luni din 2009, el s-a degradat, in schimb, cu 25% la Deutsche Bank, cu 23%in cazul UBS si cu 22% la Credit Suisse.

Rezultatele studiului vin in contextul in care unii observatori avertizau deja ca va fi nevoie de noi capitalizari ale bancilor pe termen scurt sau mediu.

Teste de stres pe scenarii mai pesimiste decat in SUA

Potrivit Les Echos, cele trei banci franceze asupra carora se aplica testele de stres paneuropene, Société Générale, BNP Paribas et Crédit Agricole, au primit la inceputul lunii iulie ipotezele macroeconomice pe care se bazeaza testele de stres elaborate de banca Centrala Europeana (BCE).

Reprezentantii acestor banci considera ca ipotezele luate in calcul in Europa sunt mai pesimiste decat in cazul testelor de stres realizate in prima parte a acestui an la bancile din Statele Unite.

Prooiectul realizarii de teste de stres asupra a 20 de mari banci europene a fost elaborat in luna mai. Testele trebuiau lansate in aceasta vara, urmand ca rezultatele sa fie cunoscute la inceputul lui septembrie, insa autoritatile de reglementare nu s-au pus la timp de acord asupra ipotezelor luate in calcul.

In cazul testelor din SUA, realizate in ianuarie, unele ipoteze au fost depasite de gravitatea crizei economice, asa cum s-a intamplat in ceea ce priveste somajul, estimat la 8,9% in 2009. Federal Reserve sustinea, insa, la acel moment ca testele de stres se bazeaza pe ipoteze macroeconomice "dure".

Unii observatorii considera, de altfel, ca a face o comparatie intre cele doua zone economice nu are sens, deoarece diferentele sunt prea mari.

In Europa, autoritatile nu au facut publice, pana in prezent, scenariile luate in calcul, considerand chestiunea una "delicata", potrivitcotidianului economic francez.

"Autoritatile europene sunt confruntate cu o mare dilema: trebuie sau nu facute publice rezultatele? Christian Noyer, guvernatorul Bancii Frantei, s-a declarat favorabil (publicarii rezultatelor n.r.), cel putin la nivel de tara. Insa Marea Britanie si Germania, ale caror sisteme bancare sunt mai fragilizate in urma crizei, continua sa se opuna", mai arata Les Echos.

Publicatia franceza arata ca, daca nu sunt facute publice, "faimoasele" teste de stres realizate asupra bancilor europene nu isi vor indeplini decat o parte din obiective, "pentru ca nu vor permite pietelor sa scape de incertitudinea care persista asupra situatiei bilanturilor bancilor"