Agentia de evaluare financiara Standard and Poor's a declarat saptamana trecuta ca dependenta de finantarea straina limiteaza capacitatea statului ex-iugoslav sa lupte cu o recesiune care se agraveaza constant, informeaza NewsIn.

In loc sa se concentreze pe cauzele crizei si sa adopte reforme, coalitia guvernamentala s-a indatorat pentru a face pe plac alegatorilor, conform unui numar din ce in ce mai mare de economisti.

"Suntem o societare care cheltuieste mai mult decat produce si incercam sa compensam acest lucru prin privatizari, donatii sau imprumuturi", estimeaza Miodrag Zec, un important economist sarb.

Criza mondiala a fortat investitorii straini sa isi retraga investitiile din statele Europei centrale si de est, precum Romania sau Ucraina.

Serbia a intrat in recesiune in primul trimestru din 2009, cand economia sa a cunoscut o contractie anuala de 3,5%, iar produsul intern brut ar putea scadea cu peste 6% in anul curent, conform bancii centrale a Serbiei.

Mii de lucratori au fost concediati iar rata somajului se cifreaza la 25%.

Comisia europeana a acordat saptamana trecuta Serbiei un credit de 100 milioane euro pentru a "ameliora consecintele economice si sociale ale crizei".

Belgradul s-a adresat si aliatului sau traditional, Rusia, pentru a obtine un imprumut de un miliard de euro pentru a-si echilibra conturile si pentru a finanta proiecte de infrastructura.

Conform analistului Misa Brkic, nu doar cresterea nivelului de indatorare reprezinta o problema pentru Serbia, ci felul in care sunt cheltuite sumele.

"Guvernul le-a folosit pentru a sustine consumul si nu pentru investitii", a declarat Brkic, care scrie editoriale economice pentru cotidianul Politika.

Sperantele sarbilor de a obtine a doua transa a unui acord de imprumut semnat cu Fondul Monetar International (FMI) sunt afectate si de esecul mentinerii nivelului cheltuielilor publice stabilit impreuna cu Fondul, conform guvernatorului bancii centrale a Serbiei, Radovan Jelasic.

Serbia a anuntat in aprilie o serie de masuri pentru a reduce deficitul bugetar, momentan cifrat la 10%, precum si o serie de noi taxe, insa in mare parte aceste proiecte nu au fost realizate sau nu au produs efectele scontate.

O misiune a FMI este asteptata la Belgrad la sfarsitul lunii pentru a discuta aceste probleme cu autoritatile sarbe.

Pentru guvernatorul bancii centrale, lipsa de voita politica este principalul obstacol ce sta in calea aplicarii unor reforme serioase.

Economistul Zec estimeaza la randul sau ca "guvernul nu are un concept structural, nicio strategie, sau macar o viziune politica" privind dezvoltarea statului sarb.

In mai, Serbia a semnat un acord cu FMI privind un imprumut de 3 miliarde euro, destinat apararii economiei si dinarului in fata incetinirii economice globale, conditionat de mentinerea deficitului bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB).

Oficialii sarbi au declarat ca deficitul bugetar va depasi limita impusa si va ajunge la 4% din PIB, din cauza incetinirii economiei.

Acum cateva luni, guvernul sarb si FMI estimau ca economia Serbiei va scadea cu 2% in 2009 si va stagna in 2010, ca deficitul bugetar se va reduce de la 3% din produsul intern brut (PIB) in 2009 la 2,5% din PIB in 2010 si ca deficitul de cont curent se va ajusta de la 13% din PIB anul acesta la 10,1% din PIB in 2010.

Insa scaderea in continuare a economiei globale ar putea duce la contractia PIB-ului Serbiei cu 6% in 2009 si cu 2,5% in 2010. Deficitul bugetar urmeaza sa ajunga la 4,6% din PIB anul acesta si la 5,1% din PIB in 2010, in timp ce deficitul extern ar urma sa se ajusteze de la 9,3% anul acesta la 5,3% din PIB anul viitor.